Pudoarea

Atras, nu știu de ce, să privesc pe fereastră, am asistat la eforturile existențiale ale câinelui vecinilor mei, în spațiul verde din fața blocului.

Oarecum întristat de chinurile lui, aproape omenești, mă gândeam în acest timp, că Buffon, probabil , a asistat la multe asemenea scene, ca să-și fi scris Opera.

Vorbesc de Buffon, savantul francez, nu de Buffon,  fotbalistul francez.

Surprins,  cred,   de magnetismul privirii mele, bietul câine, și-a întors capul  către mine,  dar cum m-a  văzut,  a și tulit-o.

Mi-a părut foarte rău pentru el.

Cred că nu rezolvase prblema,  cu toată strădania lui, care mă impresionase.

Aunci, ca o compensare, ce nu cred că i-a folosit,  am înțeles esența legăturii strânse,  dintre câine și om.

Pudoarea!

Oricum, scările la blocuri, nu sunt la mari distanțe, între ele.

Onu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal. Proza scurta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s