Apostol Cristina

De ceva timp, observ o nouă cititoare pe blogul meu.Cristina Apostol.
Un chip aristocratic, ochi negri ,buze subțiri, și un zâmbet rafinat, discret, parcă mi-ar spune ceva, dar statutul, nu îi permite.
Sunt plăcute, doamnele pudice. Ascund tentația unei descătușări sufletești speciale.
Și ce poate fi mai deosebit, decât manifestarea sufletească, în vâlvătaia de neoprit, a trăirii bucuriei.
Am căutat-o pe Cristina Apostol,în virtual, de dragul iluziei, că ne vom cunoaște, împrieteni, comunica, bucura.
Nu reușesc să dau de ea, și pace.
Asta , mă face, să cred, că în spatele virtualului , zace o forță demonică, amuzându-se copios, de farsele închipuirilor pe care ni le poate stârni.
Un gând discret, îmi șoptește:
– dă-o încolo, nu vezi că este o mică vanitoasă, fericindu-se din provocările pe care le declanșează? Tu încă nu ai aflat, că Virtualul este un loc viciat de porniri egotice, de a crea iluzii himerice?
Înclin să-i dau dreptate, dar este greu să renunț , la fărâma de iluzie, de a fi savurat clipa eternului feminin. Momentul de sfioasă bucurie.
Până la urmă, volens nolens, accept, că totul este iluzie, și trebuie s-o suport, ca atare.
Vorba rimei, cu adormitul și visatul în gând.
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal. Proza scurta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s