Univers sufletesc feminin, asiatic

Aș vrea să scriu, dar ceva, se opune. Ceva din suflet, care nu mai acceptă suferința pierdereii celei dragi. Ba chiar, proteguitor, nu mai îndrăznesc să mă atașez de cineva , deși, în mod egotic, ceva îmi spune că viața, fără cineva drag, nu este viață!
Strâns în această menghină,îmi amintesc de momentele mele moscovite. Eram asistent universitar, pe obiectul specialității mele, la Institutul Agronomic din Iași.
Într-o zi, sunt chemat rectorat, la Domnul Profesor Doctor Emil Roșu, o personalitate riguroasă,până la spaimă. Nu –mi explic, prin ce taine ale empatiei, îl simpatizam, stare care a devenit în scurt timp, reciprocă.
Mă prezint la Rectorat, secretara mă anunță, intru, și cu un zâmbet complice, domnul Rector, mă întreabă, dacă m-ar deranja o delegație la Moscova, la Institutul omolog, specialității mele.
Surprins, cui nu i-ar fi surâs o plimbare prin Moscova, m-am pierdut.
Încântat de gluma reușită, pentru că orice asprime are nevoile sale de destindere, a continuat – dar pentru asta, vei participa la un concurs de admitere la București, și dacă reușești,fapt ce m-ar încânta, vei pleca, după formalitățile de aprobare, de la Moscova.
Pe scurt, am luat concursul, și înainte de Crăciun, m-am îmbarcat în avion, via Moscova. Fără să cunosc din limba rusă, decât bruma ce-mi rămăsese din liceu.
În avion, mulți candidați, de alte specialități, fără a vorbi rusa. Tema predilectă, cum vom învăța mai repede, rusa.
Cineva, a emis ideea că ar fi bine dacă ne-am împrieteni cu o rusoaică, pentru exersarea cotidiană. Am îmbrățișat și eu ideea, părându-mi fezabilă.
Am întrevăzut însă pericolul ascuns, al intimității, care și-ar fi scos capul, și ar fi denaturat totul.
Mi-a venit în întâmpinare, o aspirantă, de origine buriat-mongolă, căreia, i-am căzut, cum se spune, cu tronc, și din prima seară, la cămin, m-a luat sub îngrijirea ei didactică. Astfel, în câteva luni, de perseverență tenace, mi-am dat drumul , la a îngăima câteva expresii, spre a putea comunica omenește, rusește.
Scriu aceste rânduri, ca un omagiu de recunoștință, buriat-mongolezei, Ghelia.
De atunci, cu toată austeritatea din timpul învățării rusei, am intuit, sau chiar trăit, intens, feminitatea asiatică, purtând atributele unui alt univers specific, sufletesc.
Onu

Publicitate