Arhiva zilnică: 22 mai 2018

Trăznite, uite-așa!

1. Sunt singur și trist. Îmi doresc o prietenă, dar mi-e frică. Să nu mă îndrăgostesc.De aceea, poate ar fi bine, să fie, la rându-i căsătorită. Emoțiile ar fi speciale. Să nu ne prindă el. Că dacă ne prinde, și apoi moare,iar ei, nu-i pasă, la ce bun totul?
2.Mă doare-n cot. M-am lovit în ușă, ferind-o pe Pușa, să nu o calc.
3.Mă uit pe fereastră. Trec multe fete. Îi spun femeii de serviciu, a blocului. Să vin să șterg urmele pașilor? Îmi șuguie ea! Dar vai, Ea, nu-mi place!
4.Timpul trece, păru-mi crește, frizerița-l tunde iar. Până când? Vai, ce coșmar!
5. Două Doamne, impozante, plimbă în față, cărucioare. Oare cum or iubi?
6. E bine-n centru-n București. Dar de smog, te ofilești. O fi chiar bine?
7. Pe stradă, o fată. Molfăie disgrațios, ceva. Oare cum o iubi?
8. Pe ferestră, îmi văd vecina, la duș. M-aș apropia. Dar dacă mă udă?
9. Trec oameni pe stradă . Întunecați, parcă pe sfadă. Să-i mai salut?
10.În casă e greu.De pe stradă, o fată, cu piept țanțoș, mă privește, zâmbind, șoltic.
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Animaţie, Pagini de jurnal.

De Călărași

Adică, amintiri din Complexul de lucrări de îmbunătățiri funciare, din județul Călărași. Irigații pe terasă, îndiguiri, desecări și drenaje, în balta Borcea, un braț inundabil al Dunării.Prima ședință, de luare la cunoștință. Dintre cei prezenți, remarc pe unul,Drăgan.La final, îi spun
-Drăgane, rămâi, să mergem pe teren.Pentru început, Drăgan, mi-a lăsat o impresie bună, până într-o zi, când la un restaurant, la plecare, ospătarul,îmi spune
– Să vă fie de bine, vă mulțumesc, o zi plină.
Încântat, bruneții au un fel cuceritor exotic, de a ți se adresa., cu care, nu prea eram obișnuit.
-Bine, dar plata?
– S-a rezolvat, vă mai așteptăm pe la noi!
Mai provincial decât localul, am luat foc, și am cerut plata pe loc.
După incident, Drăgan a devenit mai prudent.
Într-o zi, îi spun.
-Gane, mi-e dor de puțină muzică indiană.
Prudent, mă întreabă.
-Da, Șefu?!
Ce-a făcut, cum s-a învârtit, nu știu, dar seara, la local, au apărut două brunete, neaoșe, băștinașe, care s-au întrecut pe sine. Nu-i a bine,îmi spun.
Știam că șefii de la București, mă pândeau din umbră. După niște aluzii bucureștene, mi-am spus.
Ia să le arăt eu, că am făcut Școala la Ruși.
Că, nu mai oboseau, cârtindu-mă.
Nărav tradițional, neaoș.
I-am invitat, pentru un pretext inventat ad hoc, la o masă, pe un bac al sistemului. Pește, băutură din plin, cântări din gură, pe ritmuri indiene, locale.La final, i-au
dus pe brațe, în cabine.
A doua zi, pleoștiți, buimaci de durere de cap, îmi spuneau , încă bâlbâit, că au făcut-o lată.
Știam, eu le-o făcusem.
M-am simțit răzbunat.
Le-am demonstrat că , și după cinci ani de Moscova, nu mi-am uitat tradiția și năravul.
A fost liberul, la satisfacții perfide, personale.
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ...