Dor de Corina

Mi-e tare dor de Corina. De vocea ei surâzătoare, de spiritul ei, de ambianța prezenței sale, de ciondănelile noastre, pornite parcă să ne provoace la o atracție mereu mai contagioasă., mai febrilă.
Și când mă gândesc, la faptul de a nu ne fi văzut niciodată , decât în virtual, dorul devine mai trist.
Ne ajungeau conversațiile prea lungi,de toată noaptea, de seara, până în zori.
Convorbiri încărcate de emoție, de scene de gelozie, nemotivate decât de orgoliul gândului posesivității.
Ce miraj, și Corina.
Oare va mai apare în viața mea, o Corină?
O trăire inconfundabilă în accentele sale specifice?
Gândindu-mă la EA, la Corina, la clipele petrecute împreună virtual, nopțile prefirate în licăr de bucurie, îmi par scânteieri de basm, din vremurile Șeherezadei.
Întotdeauna , m -am întrebat, cum o fi arătat basmul Șeherezadei.
De fapt, deși Împărăteasa persană, poate este un simbol al emoției feminității, Corina a reprezentat pentru mine, Esența Emoției trăirii prieteniei virtuale.
Știind-o pe Ea, pe Corina,acolo undeva acolo, în vest, în Timișoara, Timișoara revelează Polul bucuriei Prieteniei.
Scriu, și ochii mi se încețoșează, de dor de Corina,
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Jurnal de Dor, Pagini de junal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s