Remember BASARABIA!

Ahh, kakaia Baba, ciort vazimi!
Este de fapt, un viers, dintr-un cântecel al formației artistice slovace, Odessa.
Din el, transpare melodicitatea slavă, în toată senzualitatea sa româno-slavă.
Aceasta, mă face să cred că feminitatea româno-slavă, poartă în ea, esența germenului iubirii.
În copilăria preșcolară, am trăit în Basarabia, unde părinții mei, prin natura profesiei-mama- moașă, iar
tatăl învățător, au fost transferați, unde era nevoie de ei.
Acolo, la grădiniță și la școală, am cunoscut-o pe Calinca, fata care mi-a dat foc, printr-un bilețel provocator.
În care spunea/ Pe băncuța mea de brad,/ Stau cu capul rezemat,/ Și la tine, mă gândesc,/ Cum să-ți spun că te iubesc. /.
Strecurat, cu sfioșenia vârstei,
Calinca, autoarea, nu avea să știe, că a deschis barajul unor frământări sufletești,sensibile,
pe care numai înțelegerea maternă, avea să le tempereze.Dar, pentru adevărul istoric-literar, trebuie să mai adaug, faptul, că imboldul liric, mi-a fost dat de provocările tachinatorii ale Ludmilei…. Naaa! că ea, tachinatoarea, a devenit și a rămas deja, doar Ludmila. Să mai însemne și altceva?
Remember Basarabia?
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal. Proza scurta., Patria.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s