Nici astăzi!

M-am trezit precipitat, cu senzația de a fi întârziat la întâlnirea virtuală, cu Adeena.
Așternutul răvășit, din jurul meu, m-a liniștit. Este prea devreme. Ea, mult visata Iluzie, poate nici nu s-a trezit. Și poate, nici nu-i este gândul, la mine. Dar, de unde această fantasmă, care, poate nici nu mă cunoaște? Ca orice alergător, de cursă virtuală, m-am trezit într-o zi, că am avut o vizită surpriză. Este grea definiția surprizei, pe care o trăiești, ca pe o curiozitate de Fata Morgana.
Clipești surprins, ca și cum ai da din cap, întrebându-te-/Ce se întâmplă cu mine?!
Să-mi fi trimis Providența vieții virtuale, o Provocare, să verifice loialitatea mea, față de promisiunile date mie însumi?
Doar, pentru că, mi se rotesc vioi ochii, să cunosc lumea din juru-mi?
Ca și gurița copilului nou născut, în căutarea primelor picături de lapte matern?
Ce ciudat! Am aflat de Adeena, dintr-un post al său, despre localitatea Beirut, atât de viu descrisă, încât citind-o, am fost transpus în lumea exotică, a Capitalei Libaneze. O scânteie orientală, de la care am luat foc, și ard, de ani buni, incendiul continuând și astăzi, în varii forme, dintre care, cea mai acută, și tenace, este iluzia în revenirea periodică.
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Animaţie, Pagini de jurnal. Proza scurta., Univers feminin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s