Arhive pe etichete: bârlădeancă

NOSTIMADE

Aseară, Sorina mi-a dat like pe postul scris dimineată. Într-o pornire de recunoştinţă, am tras o fugă pe blogul ei, Blogul Soarelui. Aşa, am presupus că ar fi ieşancă. M-am bucurat, şi eu, fiind moldvean, prin mama,  bârlădeancă.

N-am scris un cuvânt pe blog. M-am mulţumit  cu clipele de a-i fi admirat  fotografia din postul „Despre”.

Pictura şi fotografia, au darul, ca fără vorbe, să-ţi decripteze orizontul estetic- sufletesc  al subiectului prezentat.

E frumoasă Sorina. Are o expresie interiorizată, care te duce cu gândul la tainele Universului feminin. Trandafiraşul galben din păr, îţi zâmbeşte şăgalnic, ca o invitaţie la Carpe diem.

Noaptea, cu sufletul înseninat de  priveliştea fotografiei Sorinei, somnul mi-a fost lin, plimbat pe aripile copilăriei. Se făcea că eram în comuna Azaclău-Tulcea, (unde mi-am început clasa întâia), în ziua când ne- vizitat cineva. N-am aflat cine a fost, decât că era un „bandit”, care profitând de ospitalitatea părinţilor mei, i-a furat tatei, o căciulă  brumărie, cu insigna de ofiţer. Atât i-a trebuit tatei, când a observat dispariţia ei. A chemat doi vlăjgani din sat, şi i-a trimis la bac, pe unde, nenorocitul putea pleca la Galaţi. În scurt timp, s-au întors mândri. Gata, Domnu învăţător!Şi-i întind tatei, un soi de blană brumărie, ce mai rămăsese din biata căciulă. N-a vrut să ne-o dea, dar i-am tras-o noi.În viaţa lui, n-o să mai pună căciulă pe cap.

Tata, cu simţul umorului, nu le răspunde, se uită perplex la căciulă, şi o întreabă pe mama:

”ce zici, nu mai bine i-o lăsam „dobitocului”? Păcat de asemenea frumuseţe distrusă!”

La care  mama, o pacifistă în felul său, zâmbind reţinut,  îl mângâie pe fosta căciulă, şi-i zice blând:

” lasă…, mai bine cinsteşte-i pe băieţi, că ţi-au recuperat-o!”

Madi şi Onu

Reclame

3 comentarii

Din categoria Diverse ...