1.
Aseară, i-ai spus
Că mergi direct acasă
Dar n-ai ajuns!
2.
Când pentru blog scriu
Îmi spun: e bine oare,
Rău, cuiva nu fac?
3.
Când ea-l iubeşte,
El faună devine
Crud o loveşte.
Onu
1.
Aseară, i-ai spus
Că mergi direct acasă
Dar n-ai ajuns!
2.
Când pentru blog scriu
Îmi spun: e bine oare,
Rău, cuiva nu fac?
3.
Când ea-l iubeşte,
El faună devine
Crud o loveşte.
Onu
Din categoria Pagini de Jurnal, Poezie
Dedicaţie: „Theodoreitheo!”
Motto:”Nihil sine Patrie!”- Onu
După ce am savurat imaginile foto ale mirificelor privelişti maramureşene, postate pe un blog, am adormit ca un prunc.
M-am trezit zgâlţâit energic, de umăr. Era soţia
Hai dragă, iar vreo virtuală, nici în somn, nu-ţi dau pace?
– Ai măăă…, ce faci, ai distrus un moment deosebit. Se păruiau doi parlamentari.
-Da? Ciuleşte ea urechile. Pentru referendum, pentru coabitare sau pentru viitoarea constituţie?
-Nu ştiu, au ieşit din clădire, urmăritul pitindu-se după trecători, până a văzut autobuzul în staţie şi s-a ascuns după mine, tremurând. Cred că era minoritar, sau speriat rău, că parcă nu vorbea corect româneşte.
Al doilea, un mătăhălos, cu ochi mânioşi, parcă aruncau tot soiul de sudălmi, l-a şi zărit, şi a început să-i care nişte pumni parlamentari, pe care, bineînţeles, tot eu îi încasam.
Şi boscorodea ceva, într-o limbă neaosă, dar enervată.
–Ce, ce? mă întreabă ea, dându-mi drumul din strânsoare.
Atunci, am înţeles, de ce simţeam loviturile, care cică în vis, nu se percep.
Totul se petrece ca într-un joc al umbrelor.
-Nu mai ştiu , mă frec eu la umăr. Ceva în genul:
”vrei Ardealul, ai? No, îţi dau eu ţie Ardeal!”.
Şi trosc-pleosc, nişte loazbe, cât lopeţile.
-Şi tu?
-Eu, ce? Să-i fi cărat suplimentar, nişte pumni?
-Nu, nu, de ce n-ai plecat, să-l laşi pe furios, să-l tăbăcească bine!
-Păăăi, nu m-am gândit, că tare îmi plăcea!
Onu
Din categoria Pagini de Jurnal, Patria
În loc de motto: Inspiraţie Anton Pan – ”Din cărţi, luate, prin blog, redate!” – Madi şi Onu
Calomnii:
„- Tu eşti geniu !
– Ba tu eşti geniu !”
„- Eşti un om minunat !
– Cine zice, ăla e !”
Directă:
„- Aţi fost atât de amabil, nici nu ştiu cum să vă mulţumesc….
– Nu vă faceţi probleme, vă spun eu.”
La vedere:
„- Ce mai faci ?
– Bine.
– Şi eu care eram dispus să te compătimesc sincer…”
„Nu împrumuta pe nimeni cu nimic.
Altfel sporeşti numărul celor care se vor interesa de sănătatea ta !”
„- Eşti incapabil, n-ai minte !
– Ce vrei să insinuiezi ?”
„- Cunoaşteţi cu toţii, deci, nu mai insistăm…
– De-aş şti şi eu ceea ce ştim cu toţii…”
„Sfios, l-am întrebat:
– Sunteţi prost- dispus ?!
Mi-a trântit telefonul. Nu auzise toată întrebarea.”
Madi şi Onu
Din categoria Cărţi
Pentru noi, Madi şi Onu, blogul, înseamnă o triplă bucurie:
– Ideea temei şi abordarea ei;
– Lectura comentariilor şi răspunsurile la ele;
– Căutările pe marginea temelor posturilor publicate. Iar când căutările, punctează colateral, racila socio-politică vizată în post, entuziasmul este everestin.
Concret, la ultimul post, o singură căutare: “Cseke Attila închide morgile” 😀
Numele străinului, m-a liniştit că Madi a intuit bine, tema propusă şi linia de abordare, iar colaborarea noastră, s-a dovedit la fel de fructuoasă în conotaţii.
A început însă travaliul întrebărilor: ce a vrut să afle referentul, şi de ce, în legătură cu iniţiatorul legii aducătoare de moarte a românilor ? De ce a asociat funcţionarea morgilor consecinţelor funeste în serie, ale acţiunii pomenitului, şi probabil, în subsidiar, ale complicilor săi ?
Sugerează că efectul final al acţiunii este nu patul de spital, ci morga ?
Presupune că atentatorul s-o teme de adevărurile revelate de autopsii ?
S-o fi ruşinat la gândul că după numărul mic de început al morţilor, faţă de cel scontat, autopsierii nu vor avea de lucru, iar de aci, noi victime ale somajului FMI-ist ?
PS: Ezoterică întrebare. Din ce partid o face parte referentul/căutătorul ?
MADI şi ONU
Din categoria De sănătate ..., Din lume ...
Azi, împlineşti un anişor !
Te-ai născut dintr-un capriciu. Nu bănuiam, că prin tine, îmi voi omagia părinţii, că vei fi liniştirea mea în urma pierderii lor neaşteptate. Nu mi-am închipuit, că prin tine voi afla alinarea vicisitudinilor vieţii, la care, noi oamenii, suntem neputincios supuşi, fără nici un discernământ, perceptibil minţii şi sufletelor noastre …
Un anişor, în care am învăţat: cum să găsesc echilibru după nefericire; că scrisul poate linişti durerile sufleteşti; că păpădie este totul, iar când o să-mi vină timpul, să mă destram la fel de frumos; că în ”Virtualia” unii au abilitatea să se prezinte aşa cum nu-s … în ”Realia”. Că este mult mai greu ”să joci” ceea ce nu eşti …, dar mai bine este să fii tu însuţi; să n-ai nevoie să-ţi controlezi eventualele capricii fanteziste.
Un anişor fructuos, în care sper ca prin cele 355 de posturi (aproape câte unul zilnic), ai oferit şansa reală a descătuşării emoţionale, a aproape 2400 comentatori (cam 7, pe fiecare post) şi a delectării spirituale, a cel putin 51,397 cititori, (câte 140 zilnic, exclusiv comentatorii) a căror consecvenţă în vizitarea blogului, este şi un prilej de mândrie pentru mine, că ţi-am dat o creştere frumoasă şi sanătoasă. Faptul că am avut 13 subscribers, respectiv 35 subsriptions, denotă că aprecierile din comentarii nu au fost lipsite de interes blogosferic.
Anişorul tău, îmi oferă prilejul de a mulţumi Domnului Usca, pentru folosirea platformei WordPress. Datorită bloguleţului meu am cunoscut noi oameni, am noi prieteni …Cati şi Onucu, multe proiecte şi sunt convinsă că lucrurile bune nu s-au terminat. Anişorul tău şi experienţa pe care mi-ai dăruit-o, mi-a prilejuit oferirea iniţierii şi altor bloggeri în platforma WordPress, reuşind cu această ocazie să redau benefic, circuitului bloggeristic, o voce al cărei ton decent şi stenic, nu a trecut neobservată. Citez, deşi tu ştii, că toate se petrec sub „ochişorii tăi vioi din antet”, doar una din aceste aprecieri, care vine de la un competent al condeiului, Teo Negură.
Urmare unei aprecieri, a lui Onu, în intenţie de mulţumire asupra sprijinului meu, dat lui, în valorificarea platformei WordPress, inconfundabilul Teo Negură, răspunde: „Cât despre Madi, ştiu, te cred, e o fiintă extraordinară, şi ei ar trebui să-i mulţumesc pentru ocazia pe care ne-a servit-o tuturor, aceea de a te putea citi”.
Avântul pe care mi l-ai dat în momente grele, prin inspiraţii de teme delicate şi tonice, cum ar fi ”Imagini de călătorie”, ”Păpuşa mea”, ”Lacul”, ”Hărnicuţa Bee Movie”, întâmpinate cu tandre aprecieri de vizitatorii noştri, au fost pentru mine, un sprijin de nedescris, în alinarea suferinţei pierderii părinţilor …
Bloguleţ aduce mulţumiri şi pentru: Valentin Dimitriu – Cafanu, Liviu Florian Jianu, Adrian Mladin , Alexandru Giurca, Alexandru Marin, Ana Usca, Andi Bob, Caius, Ionut Trandafirescu, Cosmin Stefănescu, Cristian Dima, Cristian Lisandru, Cristina Mihaela, Dan Chichernea, Dispecer Blogosferă, Dănuca, Ela Roseni, Flavius, Florentin Coman, Florin Leahu, Gabriela Savitsky, Geeo, George Valah, Teodora, Ioan Andoni, Ioan Sorin Usca, Marian Coman, Moş Călifar, Lady A, Liviu Stan, Liviu Vacariu, Marius Ola, Mika, Natasa, One Life Pixels, Orfiv, Perspicacitate, Oana Clara, Q-zone, Simion Cristian, Ruxi, Polimedia, Ulise Turdeanu, Valivu, Verbanofun şi Zamfir Turdeanu.
La Mulţi Ani !
Din categoria Personale
Din categoria De pe bloguri ...
Andrei a fost desemnat blogărul zilei în cadrul Concursului SuperBlog 2009 organizat de PCNews, la proba despre Toyota
Felicitari Andreeeei !!!
P. S. Să-mi spui de ţi-au plăcut sărmăluţele virtuale
Dau cadoul pentru blog unei fetiţe scumpe … se numeşte Nico 😉
O parte dintre jurnaliştii şi colaboratorii cotidianului “Obiectiv” şi-au deschis zilele acestea bloguri. Deocamdată sînt în faza Beta, adică încă mai lucram la ele, aşa că vă rog să fiţi indulgenţi cu noi !!!
În cîteva zile vor fi afişate şi pe site-ul ziarului. Pînă atunci, vă puteţi face o impresie urmînd link-urile de mai jos:
Din categoria Începuturi