Arhive pe etichete: Can-Can

CEAŢĂ MATINALĂ !

Cu bărbia sprijinită în pumni, de ai zice că este Gânditorul de la Hamangia, îngână ceva indescâlcibil. Ai crede că e CTP, dar nu e.

Ar spune lucruri mai inteligente, decât ce rezultă din vorbele scâlciate, despre demnitatea lui Becali, de a merge singur la închisoare, înainte de a-şi fi tras un glonte în cap, cum „nedemn” a făcut-o fostul  Premier Adrian Năstase, nu cu mult timp în urmă.

Nu, nu poate fi el, prea seamănă a comentator de Can Can.

Nu poate fi el, cu un discurs demn de Kapatos sau clientul pe euro, al Simonei Gherghe.

Gestul de a alătura numele intelectualului rasat, profesorului universitar Adrian Năstase, de al făcătorului de semnul crucii, pentru care nu-ţi trebuie nici o cultură, mi se pare similar cu al hienei hămesite, de a-şi fi adulmecat ospăţul.

Şi cum,  parcă totul, s-a petrecut la „Subiectiv”, nu mă mir că am rezerve, faţă de asemenea „margini de şanţ mediatic!”

Moderatorul, destul de colţos, cu ce nu-i convine, nu a reacţionat nicicum.

 Înseamnă că a agreat blasfemia!

Iar eu dezavuez mârlănia mediatizată.

                        Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, SARCASM

GHIOCUL

Motto:”Cum îi turcul, şi pistolul-” proverb românesc.

Mihai Gâdea, de la Sinteza zilei, a încercat de o manieră compilatorie, gen:”Ghici, ghicitoarea mea!”să mă cam prostească, în sensul cum că ar trebui să mă îmbolnăvesc de „spionită”.

Pe  un pretext penibil, cel puţin pentru distinsul analist Bogdan Chireac, a lansat provocarea copilărească, de dovadă, că, vezi Doamne, întâlnirea a două persoane publice, ar putea sugera veşnic-ipotetica vinovăţie asupra incorectitudinii lui Traian Băsescu, de imixtiune în treburile Justiţiei.

Cu inflexiuni ale vocii demne de un scenariu regizoral ”Hitchcock”, mă aşteptam să văd cine ştie ce miracol din faptul că un procuror, s-a urcat în maşina cui credeţi? a cuscrului lui Traian Băsescu,Bebe Ionescu, şi,  după ce au dat fix de trei ori ocolul împrejurimilor clădirii Parchetului, au revenit ca doi îngeraşi, cu conştiinţa împăcată, de a fi îndeplinit pios, misiunea încredinţată de Domnul.

Comentariile…, de complezenţă, purtate de invitaţi , că nu-i pot suspecta de atâta lipsă de demnitate, încât să  se exprime asupra unei asemenea rizibile banalităţi.

Am remarcat însă, o prezenţă cerebrală, absolut demnă, care mi-a impus. Adina Anghelescu,atât de obiectivă, încât pur şi simplu, a prevenit alunecarea scenariului gen CAN-CAN, într-un penibil mai necruţător, decât umorul lui Eugen Ionescu.

Aşadar, dincolo de faptul, că încearcă să mă prostească, mai abitir, decât domnul Băsescu, mă derutează ipocrizia nelimitată a contextului.

S-a consumat presupun, multă peliculă, pentru explozia de revoltă, asupra, Serviciilor „aservite”, care ar atenta prin indiscreţia interceptărilor telefonice, sau ambientale la dreptul democratic sacru, al individului, la intimitate.

Mă întreb însă, filmuleţul prezentat aseară, îl vor fi primit tot de la Servicii, prin mijloace specifice? sau,  este un gest demn de incriminat, precum cel al Serviciilor.

Cine să-i fi învăţat cum să-l obţină?

Metoda, după tot anticomunismul vehiculat, pentru distrugerea Ţării, am înţeles, face parte din Arsenalul de tehnici securiste, al defunctului regim comunist.

Să revină comunismul în forţă, sau pur şi simplu, zace latent, ca un rău egotic,  în fiecare dintre noi?

În această ipostază, a egocentrismului românesc, anticomunismul este absolut justificat.

 

Memento deci, la comunism, Mihai Gâdea şi echipa.

 

Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu