Arhive pe etichete: CAROL I

CU SAU FĂRĂ STEMĂ PE TRICOLOR?

Mare conversaţiune mare, între închipuiţii luminaţi, dacă este bine să avem stema pe tricolor.

Şi, bineînţeles, cei stropiţi de veninul urii, vin cu argumentul:” în perioada 1866 – 1948, drapelul de stat al României a fost un tricolor simplu, fără stemă, exact precum cel din present”. Practic, drapelul actual simplu (fără stemă sau alte devize), având culorile dispuse vertical, a apărut de la începutul domniei regelui Carol I (1866 – 1914).
Stema a fost introdusă pe drapelul de stat abia în perioada comunistă, când în mijlocul steagului a fost pusă o stemă alcătuită dintr-un soare cu raze strălucitoare care se întind peste munți, păduri și ape, totul fiind înconjurat de spice de grâu. Așadar, stema a existat pe steagul oficial de stat al României doar în perioada comunistă, între anii 1948 – 1989.”

Sursa: http://ro.stiri.yahoo.com/ce-caută-stema-pe-drapelul-români.  Evident, tot comunismul,consolidat tot de unii românaşi, cu concursul sovietelor, este de vină.

Mă chinuie însă cumplit, o întrebare.

De ce aceşti suferinzi, împotriva Stemei, produşi tot ai perioadei comuniste, deci purtând genetic aceleaşi tare morale, de ce nu comit, precum japonezii, un act de demnitate, făcându-şi sepuku, sau nu se întorc în mămica lor nevoită,  de a-i fi lepădat în communism.?

Revenind însă la Stema Ţării, ca simboldesimbol, mă întreb cu aceeaşi decentă nedumerire:

”Cum ar fi lăcaşul Domnului, fără cruce, fără icoane?”

La ce s-ar mai închina oamenii?

Ce s-ar alege de credinţa în Dumnezeu?

De ce simbolul Crucii, ne însoţeşte pretudindeni, cu gândul la Creator?

A avea, sau a nu avea stemă, pe tricolor?

Chestie de credinţă, şi dragoste de România!

Onu

Reclame

8 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

FĂRĂ AMĂNUNTE !

MOTTO:”Vorbeşte, ca să te cunosc” – Socrate

Concis, „fără să mai intre în amănunte”, cum îi stă bine unui fost prim ministru, provenit, prin graţia prezidenţială, din primarul general al Capitalei, aseară, Victor Ciorbea, oripilat, ne-a informat, doar nevărsând lacrimile oficiale, de rigoare, cum mult regretatul Ion Diaconescu, decedat recent, la venerabila vârstă de 94 de ani, a fost efectiv, măcelărit într-o închisoare comunistă, de un tânăr satrap securist, deghizat în medic.

Fără  bisturiu, dacă am înţeles bine, cu o coadă de lingură, iar suturarea rănii, cu o sfoară.  Auzind-ul, m-am gândit la Socrate, şi mi-am amintit de postul de pe blogul Simonei Ionescu: ”Cine mai e şi Ciorbea ăsta ?”

 Lapidar, în stil princiar, Prinţul Paul  afirmă  cum că dădea peste 6o procente poporului român, din Castelul Peleş, dacă i-ar fi fost retrocedat şi că regele Mihai, a plecat din Ţară, cu…, parcă 6 vagoane pline cu cadouri, că retrocedarea Castelului Peleş, ar fi fost, nu ştiu  cum, ca legalitate. Mai înţelege cineva ceva !? Atâta  benevolenţă ! Cât ar reprezenta acel peste 6o procente ? Nu este prea mult, dacă Monarhia ş-a investit agoniseala de-o viaţă ? Citesc undeva, că la 18 iunie 1884, Senatul votează Legea domeniilor Coroanei Regale din România (12 moşii cu 118286 ha,  din care 67198 ha pădure) din proprietăţile statului.

 Operativă, Monarhia:

 la 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmarigen intră în Bucureşti,depune jurământul în faţa Parlamentului şi este proclamat Domnitor al României.

Peste 15 ani, (1881) este încoronat ca Rege al României, iar peste3 ani(1884), hop…, domeniile Coroanei Regale !

 Madi şi Onu

3 comentarii

Din categoria Istoria, Politică, Râsu/Plânsu