Arhive pe etichete: coabitare.

Haita

Petrecându-mi copilăria la bunici, la ţară, am asistat la multe scene de hărţuială între câini.

Îmi amintesc de una crudă, când au intervenit sătenii să-i despartă.

Cu furci, cu ghioage, ca la răscoală.

Tăbărâseră pe un dulău marcat evident de semnele timpului.

Şi cine credeţi că erau agresorii?

Javrele mai tinere, care înainte vreme, se guduraseră poate în jurul său pentru atenţie şi protecţie . Câini, îmi spuneam impresionat de spiritul de complicitate al haitei.

Ce bine că noi oamenii nu avem asemenea ieşiri.

Azi dimineaţă însă, citesc pe Gândul online că Ponta ar fi pierdut alegerile, din cauza etichetei de partid comunist pe care o are PSD-ul din ale cărui rânduri, face parte şi Ion Iliescu.

O fi.., că noi românii din PSD avem fler, şi le ştim pe toate, când este vorba de arătat cu un deget acuzator.

Părerea mea însă, de român aplecat asupra fenomenului politic, este că Ponta a pierdut în primul rând, hăţurile demnităţii, calitate, care fără doar şi poate ne defineşte, fapt netrecut neobservat de ai noştri şi pentru care a fost amendat în consecinţă.

Spre pildă, mie mi-au displăcut încă de la început, două aspecte.

Primul a fost acela de a se folosi de blana de „creştin-ortodox”, şi de „român de-al nostru”, ambele cu evidente accente discriminator- ostile, trăsătură care nu ne este specifică, ba chiar ne umileşte.

Apoi, acceptarea inegalităţii de şansă, pe care i-a propus-o Antena 3, de a participa la dezbatere în lipsa lui Iohannis, a fost prompt şi energic sancţionată de spiritul justiţiar român.

Să nu mai vorbim de diaspora, despre care s-au emis atâtea ipoteze, dar care în final subliniază incapabilitatea lui organizatorică în probleme de talie naţională.

Apoi, nu pot fi neglijate unele inadvertenţe, eufemistic spus, cum au fost „gazele de şist”, „Roşia Montana”, „Coabitarea”, „suspiciunea de subminare a USL-ului”, graba de a candida la prezidenţiale, ca şi cum funcţia de Premier, era o bagatelă, au fost pentru mine tot atâtea semne de întrebare, că Ponta ar fi exprimat o soluţie fiabilă pentru reprezentarea României în devenirea sa europeană.

Iar degringolada la care asistăm post alegeri, mă face să mă gândesc la PSD, ca la un Colos cu picioare de lut.

Onu

Reclame

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Politică, râsu-plânsu

P 59, Lăudătorii

Motto:”Scapă-mă TAO, de lăudători!-Lao Tzu

Consecvent rugii sale, filozoful chinez a păstrat o discreţie absolută, asupra momentului morţii şi înmormântării sale.Erudit probabil, domnul Victor Ponta, după lauda gafă a subalternei sale politice, Primăriţa craioveană(vă mai amintiţi acel, „Să votăm un român de al nostru,!” care nu cred că era antiminoritar-germană), şi-a luat lauda, în propriile mâini.

Numai că socoteala de la manifestarea populară PSD nu s-a potrivit cu ce nu a înţeles adunatul de Antena3, Răzvan Dumitrescu, de la altă televiziune.

Acesta, vineri parcă, avea o nedumerire:

– „O fi Victor Ponta ofiţer sub acoperire?!”

Transferând pe vremea gândirii bolnave, mie îmi sună bestial.

–„O fi sau nu VP securist modern?”

–„Şi, în fond, ce o fi grav în asta?”

O şti oare, cineva ceva, fapt de care tremură Prezidenţiabilul nostru?

Oricum, tâmpenia lui Dumitrescu îmi induce bănuieli deloc onorante, prin consecinţele lor.

Spre pildă, Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cărui consecvenţă în răzbunare, se exprimă în iniţiativa de demitere a lui Traian Băsescu, (a mai reuşit domnia sa, să-l scoată pe Crin Antonescu, a cărui vină naţional-liberală, nu era alta decât aceea de a fi câştigat funcţia de preşedinte al PNL, în detrimentul mandatului său).

Dar ce contează? Nu se ştie despre Lao Tzu, dar de matrapazlâcurile de culise ale lui Călin!

Acu, să vezi drăcie, PSD se teme să preia ideea.

Cu o justificare pentru copii tâmpiţi, domnul Liviu Dragnea aberează poveşti cu „drobul de sare!”.

Oare chiar atât să ne dispreţiască acest PSD?. Şi tot ascultând aberaţiile PSD-iste la rându-mi, mintea mea manipulată, îşi aminteşte de barajul de refuz de care senatorul liberal Ioan Ghişe s-a lovit în demersurile sale. Şi, tot drăcie, mă gândesc precum Gâgă veritabil, nu cumva socrul lui Ponta, Ilie Sârbu tot PSD, are vreun rol de Iuda pentru popor? El şi cu grupul ăla de la Cluj?!

Şi ca să nu-mi închipui că sunt ipohondru, încerc să-mi amintesc vag, despre faptul că l-am auzit pe tata socru, divulgând cu falsă modestie, despre întâlnirile pre-electorale, cu domnul Băsescu, avute discret, fără ştirea lui Boc, dar cu aprobarea lui Mircea Geoană, preşedintele PSD de atunci.

Într-o logică de prost gust, mă întreb trist:

–”Să fie preşedinţii PSD persoane moral îndoielnice?”

Să se fi reîncarnat foştii lideri comunişti?

Şi eu îmi făceam iluzia că votam USL- năravuri noi?

Dar, ce spun eu de Sârbu, când recent, după modelul socrului său, Ponta a încheiat Pactul de coabitare, despre care nici acum, nu are bruma de respect să ne spună, ce ascunde?

Că o avea el ceva compromiţător, dacă Preşedintele Băsescu l-a încălcat cu atâta nonşalanţă insultătoare,

iar Premierul a reacţionat leşinat de frică!

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal

CONSTATĂRI 4

Motto:”Dacă-i dai nas lui Ivan, el se suie pe divan”-Proverb rusesc.

Domnul Petre Roman, ca un  invitat care se respectă, a trecut cu tact, peste multe dintre întrebările teribiliste ale moderatoarei Dana Grecu.

 Şi, ca în proverb,  invitatul a suportat stoic, multe dintre cochetăriile inabile, ale ambasadoarei “soluţiei imorale”.

 Azi, însă, s-a spart ulciorul, şi Petre Roman, i-a explicat franc polivalenţa cuvântului coabitare: şi anume, a exemplificat, că redarea obsesivă de către A3, a apariţiilor la tv, ale domnuluii Traian Băsescu, este tot o formă de coabitare, a lui Voiculescu, cu Preşedintele.

Aş adăuga de la mine, “o formă de coabitare, aprioric acceptată,  pentru rating aşteptat.!”

Of course, “presupusa frumoasă blondă”, a mişcat nervos, din buze.

Nimănui, când la obrăznicie, îi spui adevărul, nu-i convine!

Onu

Un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

FIE,

Fie şi pentru sclipiri de ECOARTĂ,

 Ce mi-au bătut la Blog în poartă

Fie şi pentru aste mici pusee argheziene,

 Să nu mai spun,

De potriviri de rime, bijuterii carteziene,

Fie şi pentru-acel „Cu preţuire”greu de exprimat,

Cât de româneşte, m-a onorat.

Fie, şi pentru al Tighinei româneşti like,

Ca şi onorabilii cititori, consecvenţi.

Fie şi pentru aste toate,

 Merită astfel de păcate

Precum Băsescu a declarat,

Că-n cinci minute, va fi plecat

Fie şi pentru Acordul FMI,

Contestat, parcă n-ar fi,

Fie şi pentru bugetul ahtiat,

De „câţiva cenţi” să-mi fi luat,

Cu scop benefic, declarat

Fie , şi pentru insulte grele, deochiate,

Dintr-o ocultă coabitare , debitate,

Fie şi pentru efectul lor sperat bun,

Merită, „neserios”, să-mi spun

Onu

 

 

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Poezie

COABITARE

-Ce zici de Ponta? Să nu-i răspundă lui Băsescu la telefon! O întreb eu pe soţia. Ea tace.

Este fan Ponta.

Eu nu sunt fan Basescu.

Insist.

-Se poate oare coabita, in aceste conditii? Cum va reacţiona Basescu?

-Păi, probabil, se va comporta ca si până acum.

-N-ar trebui sa reactioneze faţă de lipsa de respect a lui Ponta?

-Dar de când, porti tu grija educatiei lui Ponta? Mi-o intoarce ea.

Ai trecut cumva la Antena 3?

Simt electricitatea atmosferică familială, şi încerc să mă retrag tiptil.

Cu soţia, chiar înger, nu e bine să te pui rau.

Simtind si ea electricitatea acumulată, incearcă sa recupereze, pentru Ponta.

-Probabil o pricepe si el, (Basescu), ca intelegerea politica sau ce-o mai fi coabitarea asta, trebuie respectata de ambele parti. Altfel, ce sa mai aiba Ponta de vorbit cu el? imi spune ea conciliant.

-Poate ai dreptate, desi, inca nu mi-e clar rostul coabitarii Ponta- Basescu. Ii cânt eu în strună.

-Păi, eu am înţeles, că  pentru a avea liniste, sa-si vada eficient de guvernare. Că n-ai văzut cu ce faţă de junglă speriată, îl repetă  Blaga pe Basescu?

-Mda, cred ca ai perfectă dreptate.Nici mie nu-mi place slugărnicia nedemnă  a lui Blaga, faţă de dispreţul ostil al lui Băsescu.

Din priviri, am înţeles că m-am reabilitat, faţă de gafa cu Ponta. Am scăpat uşor!

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Politică, Râsu/Plânsu

AMALGAM

Nu am nici o idée  de care să fiu mândru, dar trebuind să respect regula “nulla dies sine linea”, pe care am împrumutat- o de la pictorul grec Apelles, via “autorul romanului Roşu şi Negru”.Doamne, ce lapsus pot avea!

Aşa că voi încerca un ghiveci aparte.

 Primul ingredient, este  întrebarea  care mă frământă. Anume, se spune că dacă nu consumi verdeţurile în stare proaspătă, însuşirile lor terapeutice scad. Asta să însemne că în stare uscată, nu mai au nici o valoare?

Sau diletanţii, încercând să aibă şi ei un aport, îşi dau păreri, ca participanţii de la talk-show-ri?

Ceva , gen “talk-şanţ?”

Apoi, m-am gândit să confer  un alt sens, cuvântului coabitare. Anume de “neutralitatea scorpionului”. Se ştie, înţepătura cauzatoare de rău a scorpionului, exprimă o stare de normalitate a acestuia, ca o reacţie senzorială, de prudenţă, faţă de vederile lui despre mediul ambient. Cu alte cuvinte, glandulară!

Ideea mi-a venit aseară,  ascultându-l pe Mircea Badea, întrebându-se dacă stările de neruşinare  la unii indivizi, nu exprimă cumva, o gravă dereglare glandulară.

 Şi reflecta asupra faptului, că doar concluzia unei comisii de paraexperţi neuroendocrinologi, l-ar scoate dintr-ale lui.

Pentru prima dată, cu toată nesimpatia pentru acest protejat al lui Dan Voiculescu, înclin să-i dau dreptate

 Neruşinarea, nu poate fi decât expresia unei grave dereglări.

Deşi, afirmând acest lucru, mă întreb: “în cazul specimenului menţionat, în nonşalanţa dezinvoltă, cu care se exprimă asupra “a tot şi a toate”nu poate fi vorba despre ceva similar?”

În sfârşit, despre revelaţia  zilei de ieri: avatarul deosebit al Mădălinei, exprimând întreaga ei personalitate; nici nu îndrăznesc să mă întreb sonor, unde o fi activând.

Apariţia neaşteptată a cometei Gheorgică,  care pur şi simplu, a bulversat desfăşurarea comentariilor, la postul de ieri.

Despre scriitoarea Theo ce să mai spun? Simt că într-un fel “gen Anne”, este protectorul meu din umbră.

Ştiţi ce senzaţie extraordinară este să te simţi protejat?!

Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ..., Pagini de Jurnal, Proză

EROARE DE STUDIO A3?

Din nou vremuri tulburi. Dar nu chiar atat, încât să nu aducă audienţă. De fapt, nu asta contează în ceea ce vreau să spun.Ci faptul că stăm foarte prost cu psihologia cunoaşterii caracterului.

Spre exemplu, eu înclin să suspectez  electoratul român, de lipsă de discernământ privind calitatea celor pe care-i votează. Am încercat justificări,privind circumstanţe atenuante, precum: descurajarea, blazarea, nepotismul, nepăsarea, necunoaşterea, indiferentismul, tare ce pot exista la persoane separate, izolate de cunoaştere, de supleţea minţii.

 Acum, mă gândesc să merg la psiholog, să aflu ce este discernământul, că sincer să fiu, constat că am dat-o în bară cu aleşii mei parlamentari.

Pentru ei, succesiv, m-am ciondănit cu neamuri, prieteni,  bloggeri, de-a valma, cu pieţari şi precupeţe, că Ponta şi Crin, sunt salvarea noastră, socio-eonomică.

Şi i-am votat.

Iar azi, nu mai am unghii de cât le-am ros de ciudă.

Dar, mă opresc, nu pentru publicitate.

M-a chemat soţia la tv, să ascult despre violenţele stradale din Turcia.

 Cică împotriva autoritarismului statului.

S-a pornit de la reacţia locuitorilor împotriva desfiinţării unui parc, petru construirea unui mall. Acu, înţeleg tâlcul vorbei:

”Mă, tu eşti turc?!”

Turcul are personalitate, o ştie pe-a lui, şi nu se lasă impresionat de nici o coabitare!

Păcat că n-am sânge de turc, deşi sunt dobrogean!

Dar, revin la o nedumerire, care mă frământă. Orientarea  electorală,  mi-a fost îndrumată de A3.

Oare, de ce  mi-au spus că Ponta va fi bun?

Le-a lipsit şi lor dicernământul, ca şi mie?  sau „suntem o apă şi-un pământ”, iar Ponta, nu are decât vina de a se comporta ca oricare român?

Aşa că, nu-i mai subapreciez pe cei de la A3, de inabilitate psihologică.

Îşi spun probabil cuvântul anii de interdicţie comunistă, a aportului psihologiei, în educaţia noastră.

Onu

6 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu