Arhive pe etichete: copilăria

DEMOCRAŢIA

Adeseori, m-am întrebat

Ce virtuţi  omeneşti, deţine democratia

 Azi.., cred…,  am înţeles:

E simplu: ” întoarce mulţimii, copilăria”.

Spiritul de turmă, sau vorace haită

Ca la un semn, vibrează, şi totul demolează

De piatră peste piatră, nu mai fiinţează.

Azi,mi-a venit ideea,

Privind trist, cum femeia, diafană făptură,

Devine în mulţime, penibilă structură.

                        ***

Se ştie din Geneză, de la Potop încoace

Că vremea rea  pornită, multe surprize face

Spre pildă, azi…,  în gloata de la gară,

O doamnă  elegantă,  întrebată de reporter,

Despre întârziere, ce părere are, răspunde iritată,

Spurcându-şi plin de ură Patria, cu neghiobia:

”Ce ţară mai e şi-asta…, România?”

                       ***

Convins sunt, că de tipa, singură era,

Creierul ei limbic, nu se mai trezea!

                    Onu

12 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Patria, Poezie

ILUZII

Iluzie-i mănunchiul de gânduri, că-ntr-o bună zi, minciuna ei va reveni.

Iluzie-i speranţa, că-ntr-o neaşteptată zi, apelu-i telefonic, iar te va trezi

Iluzie-i copilăria , zilnic la ea, a te gândi

Ca şi gândul sclav, că ea, iluzia-ntr-o zi, se va-mplini.

 Şi-a nu-ţi închipui, că poate, în acelaşi ritm luetic, pe-altcineva, nu va minţi.

Sau a nu recunoaşte, că era frumoasă, prin gândul  nobil, de-a ţi-o închipui.

Şi…, astfel de vise-aur, în orice avatar, se pot croi.

                                                             Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Univers feminin