Sărbători fericite !

Dragilor, vă mulţumim mult pentru că ne citiţi blogul ! Vă urăm sărbători fericite şi liniştite, vin bun, cozonac dulce, cadouri multe şi petreceri fără incidente !

Madi şi Onu

BRADUL DE CRĂCIUN

Motto: ”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” – Lucian Blaga

 De Sărbători, mi-am cumpărat Brăduţ !

Năltuţ, ceva peste mine, dar plângăcios, nevoie mare. Până acasă, în troleibuz, a oftat tot timpul, de se uita lumea la noi, crezând că l-am certat , sau poate chiar bătut. Am încercat zadarnic, un ssstt, ssstt, să nu deranjăm. Imposibil ! Natura şi-a urmat firea …

Acasă, l-am întrebat:
– Ce-i cu tine, ce nu-ţi convine ? Cu ce ţi-am greşit ?
– Toate-s bune, zice, toate-mi convin. Ba chiar la tine, simt că ţin !

Dar am tot auzit printre cumpărători: e scump măi, lasă, luăm unul artificial şi e mai ieftin, ţine mai mulţi ani ! Dacă şi tu, la Anul, vei dori unul artificial ?

– Eu, nu, că ştiu ce-i natural. Dar tu, să ştii, lumea merge înainte, se schimbă ! Dar ce-i valoros, rămâne, indiferent de schimbări. Vrei un exemplu ? Priveşte întinderea Câmpiei. Mai vezi fântâni cu cumpănă, cu ciutură ? Crezi că oamenii nu mai beau apă, ca se pot lipsi de viul apei, de ajutorul Naturii, că nu se mai văd fântânile ?

Şi tu, Bradul, vei rămâne ca apa. Eşti simbolul Vieţii, Vestitorul Naşterii Mântuitorului !

Şi-acum…, hai la împodobit ! Nu vrei să fii din timp gătit ?

De Sfintele Sărbători ale Crăciunului, Madi şi Onu, vă urează La Mulţi Ani, de viaţă nouă, dorită şi meritată !

Publicitate

Mai vine Moş Crăciun ?

Mai vine Moş Crăciun, sau nu mai vine,
E-o întrebare pentru cât eşti de bogat,
Nu pentru cât pe lume-ai făcut bine,
Şi nici, cuminte, câte ai răbdat –

Sunt sate unde Moşul nu mai vine,
Periferii în care e uitat,
Desculţi la care n-a adus botine,
Copii pe care nu i-a sărutat –

Şi câte nu-s anapoda pe lume,
Ce daruri aşteptăm, şi nu-s de noi,
Ce Moşi Crăciuni scriu opere postume
Din ce-am primi, de nu am fi fost goi –

Cum vin cu sănii, Moşii-n supermarket,
Cum renii-n galantare au sălaş,
Cum Moş Crăciun e-un bussines, şi un target
De financiare boom-uri, la oraş –

Şi cum nu vine el prin mahalale,
Prin bojdeuci, colibe, ori bordeie,
Cum n-au valoare nişte inimi goale
În Crăciuniada Lumii epopee –

Mai vine Moş Crăciun, sau nu mai vine,
E-o întrebare pentru cât eşti de părinte,
Să ai copiii lumii toţi, în minte,
Ca şi cum toţi, s-ar fi născut din tine –

Mai vine Moşul ? Cine să mai ştie ?
Şi poate că vei creşte într-o zi
În care ca un Moş vei împărţi
Doar la copiii tăi, o bucurie –

Iar ca să uiţi pe-acei, sperând, copii,
Ce-aşteaptă, şi nimic nu vor primi,

Vei face daruri surdo–mute poezii …

Liviu Florian Jianu

Seară de Crăciun

 Mai vine Moşul tainic, în seara de Crăciun,
Şi-aduce la copiii ce-au meritat, cuminţii,
Atâtea daruri dalbe, căci Moşul este bun,
Atâta bucurie – dacă muncesc părinţii

 Cu barba lui cea albă, şi cu veşmântul roşu,
El vede lângă bradul înalt, cu ochii minţii,
Poveştile pe care cei mici le spun la moşu’,
Şi-şi sterge-adesea ochii – dacă muncesc părinţii

Cu ochii mari, copiii îl află, şi măsoară,
Şi barba, şi mustaţa, i-ar încerca cu dinţii,
Aievea este Moşul? Le va aduce, iară,
Tot ce i-au scris, de-o vreme? – dacă muncesc părinţii

Şi Moşul le aduce, de unde, nu se ştie
Ce sacrificii face, un an întreg, ca sfinţii
Şi-aşa puţin le cere – un cânt, o poezie
Pe rând, din sac, le-mparte – dacă muncesc părinţii

Şi-ncet, încet, el pleacă – în urma lui, le lasă
Obrajii roşii, ochii, sclipind – şi rugăminţii
De-a mai veni la anul, răspunde: “Sunt acasă,
Cu voi, întreaga viaţă” – dacă muncesc părinţii

Jianu Liviu Florian

My Christmas Wishlist

Dragă Moşule,

Pentru că am fost ffff cuminte şi pentru că tu eşti prea bătrân şi nu merită să alergi aiurea după cadouri, îţi fac şi eu la rândul meu cadou o listă cu ce mi-aş dori eu de Crăciun, după cum urmează:

– un fular verde
– o pijama cu nasturi
– 2 bacardi breezer de pepene
– inel cu piatră de onix (fără cerere)
– o jucărie pentru căţel (n-am căţel, dar nici nu îl trec pe listă că după, vreau şi casă în care să stau cu el şi după aia zici că sunt pretenţioasă)
– câte o pereche de şosete pentru fiecare culoare a curcubeului
– vişine în alcool învelite în ciocolată
– rucsac bleumarin fără logo-uri şi brand-uri imprimate, îndeajuns de încăpător pentru TOATE ţoalele pentru sală
– un banc bun
– bailey’s  ( nu, nu sunt alcoolică, îl fac cadou :-„)
– plăcintă cu mere şi scortişoară (fără număr !!)
– ceai wintery fairy tale de la Demmers
– o scrisoare cu plic şi timbru lins şi scris de mână 😀
– CD cu filmul „Frankie & Johnny”
– rezumatul ultimului episod din „tânăr şi neliniştit”  🙂
– un CD din colecţia etnophonie de la muzeul ţăranului român (am fanfarele din verona şi sfârşit de mileniu în satul românesc)
– o carte a lui Vlad Muşatescu (alta decât Al Conan 2 şi Contratimp)
– un vin fiert într-o cafenea cu fotolii
– o surpriză, ceva care să nu fie în lista asta
– un job nou  🙂

Atât !
Sărumânaaaaa !

Sursa: Dob.ro

Daruri de Crăciun …

România cumpără un avion de luptă, de 4 miliarde de EURO sau DOLARI. Un avion de luptă de ultimă generaţie este, cu adevărat, indispensabil României …

• El poate fi folosit în lupta împotriva microbilor din spitale.
• Poate ajuta pensionarii să lupte cu pensiile microscopice, preţurile pantagruelice ale alimentelor, sau ale medicamentelor, cu success fulminant.
• Poate fi utilizat în agricultură, în lupta împotriva lăcustelor, omizilor, gândacilor, şi atâtor altor dăunători agricoli, sau în lucrările de arat, semănat, recoltat, etc.
• Poate fi predat în şcoli, în lupta împotriva prostituţiei, drogurilor, şi analfabetismului din mediul rural, mai ales.
• Poate decide soarta războiului în lupta totală împotriva ororilor şomajului.
• Poate distruge, în sfârşit, asediul inflaţiei, şi ofensiva preţurilor, în economie.
• Poate câştiga de unul singur bătălia împotriva malnutriţiei, sărăciei, şi mizeriei.
• Poate învinge, în mod miraculos, dictatura salariilor jalnice ale majorităţii românilor.
• Poate ridica, din câteva bombe şi rachete, biserici.
• Poate aduce laptele atât de scump, şi rar, în maternităţi.
• Poate vorbi cu extremă elocvenţă despre libertate, democraţie, drepturile omului.
• Poate face minuni, acolo unde românul nu mai are nici-o speranţă.

Se spune că numai comisionul de vânzare al avionului va ajunge la 100 de milioane de euro ( sau dolari ). În mediile de decizie, există o tensiune legată de furnizor: Europa, sau America. Cât despre plătitor, nu există nici-un dubiu: să ne aducem aminte de o frumoasă vorbă populară românească care spune aşa: “Turcul plăteşte”. Şi în cazul nostru, al românilor, să ne bucurăm că turcul achită toate datoriile interesului nostru naţional. Să mulţumim, măcar de sărbătoarea naşterii Domnului, turcului, cu un colind neaoş …

“ Doamne, Doamne, mulţi zic Doamne,
Dumnezeu pare că doarme,
Cu capul pe-o mânăstire,
Şi de nimeni n-are ştire. ”

 Mă gândesc, totuşi, că un asemenea avion fabulos este prea puţin pentru un popor atât de mare. Poate, totuşi, vopsit în culorile tututor partidelor politice, avionul ne va aduce, şi de unul singur, Victoria în lupta împotriva terorismului economic, şi politic, mondial. Chiar dacă în limba română mai există şi zicerea: “Ce, mă, eşti turc ?”, cu sensul că “turcul nu înţelege nimic din ceea ce îi spui”, îmi exprim convingerea că mătuşa Europa, sau unchiul Sam, nu vor înţelege nici dânşii, nimic, şi vor mai încheia un business pe viaţa turcului.

 Aferim !

 Liviu Florian JIANU

Canon de post

Şi după ce au rupt din ei şi pâine,
În posturi lungi – morminte reci, şi frânte,
Dar încă vii, târându-se spre mâine 
Le-a mai rămas încă-un canon: SĂ CÂNTE !

Din Babilonul zilelor de câine,
Îngenuncheaţi pe lângă o icoană,
Sau implorând pe lângă moaşte, hrană,
Pentru acei ce n-au putere, mâine

Mai au o ascultare: SĂ NU DOARMĂ !
Estimp, pe lume, Europa toarnă
Containere cu pâine – drept în mare
Estimp, nişte copii, visând mâncare,

Flămânzi, se sting, precum o lumânare,
Şi mor flămânzi, gemând, într-o lucarnă
De sus, şi Dumnezeu, se înfioară
Şi ar grăi, dar nu are cuvinte

Căci sfinţii lui, din lut, sau oseminte
SĂ SIMTĂ, au canon ! Dar SĂ NU PIARĂ !
Şi nici măcar pe cruce, SĂ NU MOARĂ !

Şi POSTUL DE CRĂCIUN, DE-ABIA ÎNCEPE

Mereu, din ei, mai taie o felie
Doar, doar, cu ea, măcar o fiinţă vie
Va dumica cu ea, printre OTREPE
Noi mergem mai departe, printre ŢEPE,

Ei au canon: să-L ROAGE să ne IERTE !

Jianu Liviu Florian