De Bastilia

Ieri, pentru unii a afost o zi de bucurie bastiliană. S-a dat liber în Parlament pentru urmărirea penală şi poate, chiar arestarea preventivă a Elenei Udrea.

Moment culminant pentru un auditoriu insidios pregătit de o propagandă care adeseori îmi aminteşte de justiţiarii comunişti.

Oare unii să aibă o slabă imunitate la morală?

La căderea Bastiliei, Napoleon, încă în Şcoala militară, purtat de şuvoiul sans-culots, i-a spus colegului care-l însoţea la plimbare:

–”Dacă aş avea două tunuri, i-aş împrăştia pe aceşti golani, în câteva minute. Doar spitritul de gloată, îi animă şi îi îndeamnă la ce fac!”

Nu ştiu cât adevăr exprima Napoleon, cert este că tevatura cu Elena Udrea, de azi noapte, mi-a amintit de  episodul amintit al revoluţiei franceze.

Nu îi iau apărarea acestui personaj funest, după câte se pare, dar agitaţia de entuziasm pentru momentele prin care trece , mă face să mă gândesc la maidanezii tăbărâţi pe copilul din parc, sfâşiindu-l până la ultima suflare.

Nu-mi face bine spectacolul abominabil al violenţei sufleteşti.

Când oare, Semnul Sfintei Cruci, ne va induce omenia?

Când oare nu ne vom mai face crucea însoţită de fariseicul Doamne iartă-mă, şi nu ne vom mai purta ca la episodul ”Udrea, de ieri seară?”

Nu mi-e ruşine că sunt român, dar am o uşoară jenă, pt ziua de ieri.

La ce poate folosi bucuria comunistă a urii?

Onu

Publicitate

Parcă au găuri în cap!

Ideea titlului, mi-a dat-o soţia, care aseară, revoltată de tupeul unui pdlist, a exclamat:

”măi, ăştia, parcă au găuri în cap; nu învaţă nimic, nu reţin nimic!”

Într-adevăr, ieri, la emisiunea Danei Grecu, o fetişcană trecută bine de 30, o făcea pe naiva, nepricepând cine-i mai tare în Ţara asta. Zicea  ea, cu un aer de umilinţă:

– „Parlamentul, ales pe patru ani, sau Preşedintele ales  pe cinci ani?”.

Rămas perplex, caut în ochii soţiei, un punct de sprijin. Cu mai multă prezenţă de spirit decât mine, soţia a replicat prin cele relatate.

Şi a completat:”măcar nu i-e jenă să  ne spună, că este jurist de profesie!”.

Trezit din buimăceală, parcă nu mai realizez ce înseamnă jurist! Caut febril, în dicţionar:”Jurist. Persoană specializată în domeniul dreptului”.

Cele citite mă îndârjesc.

Dana Grecu, a rămas şi ea, cu gura uşor întredeschisă. Se simte, că şocul asupra ei, a fost mai puternic.

-Mă-ntrebaţi pe mine care-i diferenţa?, replică ea, revenindu-şi din năuceală.Dar a facut-o pe un ton implacabil.

”Jurista”, care nu era altcineva, decât Cristina Trăilă, prietena Elenei Udrea, şi fosta şefă la instituţia care organiza licitaţiile pdliste, silabiseşte descumpănită:

-„Da, cum cineva ales pe 4 ani, îşi permite să suspende pe altcineva, ales de întreg poporul, pentru 5 ani!”.

Abia acum pricep şi eu. Cucoana, ori este prietenă cu acei care ne-au denigrat Ţara, ori prin intermediul prietenei, le-a sugerat ideea  TRĂDĂRII ROMÂNIEI, PRIN CALOMNIEREA USL.

Dana însă, mai subtilă, s-a prins că a descumpănit-o şi a trimis-o în corzi, unde a bumbăcit-o, de toată mila, cu argumentul neglijenţelor în serviciul, din care tocmai a zburat-o Premierul, sesizat la timp.

N-am văzut închiderea emisiunii. Dar m-am gândit optimist:

”ce noroc am, că soţia mea nu e aprigă, precum Dana Grecu!”.

Madi şi Onu

CIRCĂRELI

Sâcâit de durerea căpătată la şold în urma unei căderi pe o lentilă de gheaţă, mă uit indispus, la Sinteza zilei . Poate, iar mă enevez, şi cum rău prin rău se scoate, uit de durere.

Interesantă emisiune. Cu degetul plimbat liniştitor pe fruntea netedă, lipsită de vălurirea produsă de grija gândurilor, parcă predicând, Mihai, nedumerit, se întreabă, ce- or fi gândit politrucii tineretului PDL-ist, când şi-au îngăduit să protesteze, fie şi  paşnic, în faţa sediului A3. Ne-a fost greu, mie, lui Mircea Badea şi Mihai, menţinătorul său pe rolul de glumeţ tolerat al acestui post, în ciuda insultelor proferate, oricui nu-i e patronului pe plac.

Într-un final, am reuşit.

Glumeţul, agăţat de sârma de siguranţă a cupolei A3, încercase, printr-o glumă deplasată, specifică lui, cu ajutorul unor animaţii inocente, să persifleze îndemnul făcut de  Elena Udrea, pentru donarea de sânge. Necaz însă, obtuzitatea tineretului PDL-ist, n-a realizat subţirimea alergiei la Udrea, a zelosului acrobat. De aci, predica, amintită.

 Nici  vorbă însă, despre o altă emisiune, depăşind alte limite ale bunului simţ civic.

La A1, desigur!

                                                      Madi şi Onu

PROSTRAŢIA LA ROMÂNI

 MOTTO: ”Cel ce se transformă în vierme nu se poate plânge după aceea că e călcat în picioare !” – anonim

Puteţi citi …indiferenţă totală, apatie, lipsă de interes faţă de ceva (personal, naţional).

Ideea postului, mi-a venit ascultând-o pe Dana Grecu, povestind despre o sumă de peste 10 miliarde  euro, chipurile nejusticată, la controlul efectuat de Curtea de Conturi, asupra unor firme de stat. Aruncată cu mare fast, convinsă că mă prosteşte cu bombele Antiputere, protagonista emisiunii „La Ordinea Zilei” , a avut neşansa unei aplecări, cu mai mult discernământ,din partea invitaţilor.

Poate fi vorba de constatarea unor nereguli în gestiunea contabilă a unor operaţiuni financiare locale, şi nu de fraudă, de dispariţia sumelor respective. Poate ar trebui discutat cu domnul Nicolaie Văcăroiu, Şeful Curţii de Conturi, sau cu acel care a efectuat controlul !?

Să nu fie aruncate-n vânt, vorbe fără nici o noimă.

Ratarea, odată produsă, Dana a încercat o mişcare de impact pasional: mi-a arătat o  poză a Elenei Udrea, stând sprijinită pe coate, lângă Preşedintele Senatului, într-o poziţie, din care n-am înţeles dacă sânul stâng al acesteia, bulversat  de „magnetismul animal” al Şefului Senatului, sau din cauza croielii ultramoderne a rochiei, se expunea nevinovat, obiectivului aparatului fotografic.

Recunosc, ştirea nu mi-a fost indiferentă. Chiar m-am apropiat de televizor cu o lupă 😀 , dar n-am văzut ceea ce poate dorea Dana să văd.

Da şi mie, fiind la un al câtelea pahar de şampanie, mi-au revenit fiorii omeneşti, stârniţi de perspectiva operei unui Renoir, Rubens sau Goia cu a lui La Maja desnuda (e drept, roşcată înfocat, nu blondă). Că, vorba lui Cesare Pavese  „om sunt, şi nimic din ce-i omenesc, nu mi-e străin”.

 Înfuriat de cele pierdute, i-am întors spatele Danei Grecu şi am renunţat la elucubraţiile Antenei 3. Noaptea, ca de obicei, am avut un vis interesant, …unul politic ! 😆 Îl povestesc mâine. Încă mă aflu sub efectul ştirii doi, a Danei.

Madi şi Onu

INTELECTUALII

Deseori, mă întreb ce este un intelectual. Ce exemple de intelectual român, să dau ?

Mă abordează frontal vecinul meu, înciudat pe mine, că mă crede intelectual. Recunosc, întrebarea mă derutează, şi încep să caut exemple reprezentative pentru noi.

Sursa foto: Curaj.net

Cu greu.., pornesc să curgă, şi zic: Becali, Boc, Lăzăroiu, Udrea, Patapievici, Voinescu, Medicul de familie, Părintele, Tudor Octavian, Cristoiu, Turcescu, Băsescu, Ceauşescu, Turcan, Pleşu, Oprea, Marko Bella, Anastase, Oreste, Gâdea, Răzvan Dumitrescu, Adrian Ursu, Igaş, Ialomiţianu, Funeriu, Directorul de Şcoală, Liderul sindical, Vameşul Şef …şi încerc să-mi trag răsuflarea după atâţia intelectuali, câţi are ŢARA.

Hâtrul, mă priveşte cu arătătorul îndoit. Să te faci matale aşa…, că ăştia “e intelectuali ?”

După ce părere i-ai ales ? După nici una specială, că n-am. Dar cred că ştiu să scrie şi să citească, pentru că-şi dau mereu impresii despre noi, când sunt întrebaţi din senin sau  nu, să spună  vrute şi nevrute  de câte ori apar la a televizor.  Ce, matale ai fi în stare să nu-ţi pese dacă ai rostit sau nu ceva fără cap ?

Şi, încă ceva, sunt tare miloşi de omul obidit; îl apără, şi-or să-l voteze, că cică nu-i drept să sară toţi mogulii de presă, pe el. Că, zic ei şi la box, după ce-i numără sfârşitul, îl iau pe cel căzut, ş-il oblojesc, să mai  poată să dea cu pumnii. Că-i creştineşte, să ajuţi păcătosul, să-i acorzi  declară ei ritos, circumvoluţiuni recidivante.

Apoi, intelectualii ăştia gândesc politic şi pentru noi, cum ar fi să ne ferim să alegem alţi comunişti, care să ne aducă în sapă de lemn. Că dacă ştiau ei, de la început, nu lăsau prostimea să-l aleagă pe Iliescu. Acu,  după ce ”s-au şcolit în anticomunişti”, “de parcă au fost avortaţi”  pe circuitul turistic al „ororilor comunismului”, pentru siguranţa Neamului, n-or să voteze cu USL, care ce-i decât comunistul PSD al lui Iliescu şi rătăcitul PNL, intrat la remorca primului ?

Vai de capul nostru: “se duce dreapta”, atâtea suflete liberaliste pure-s pe calea pierzaniei, în complicitatea cu PSD.

Ei, mă crezi, vecine, că-s intelectuali ? Că poţi nici să nu mergi la vot, că-ţi fac ei treaba de să te ducă de râpă ?

Încurajat de perspectiva oferită idolului său, şi ca să fie sigur, vecinul, îmbunat, mă iscodeşte: dar parcă nu te pricepeai aşa de bine, la cine nu trebuie votat!? Ei, vecine, vecine, tot omul învaţă. Şi intelectualul Pleşu, cu câtă cunoaştere are, n-a aflat la Cotroceni, de unde-a venit pe lume ?

Am ascultat şi eu de la moguli. Dacă-l auzeai pe ăla, de la A2 (de-i zice Oreste Teodorescu),  (intelectual mare, că trăieşte în “lumi paralele”, şi de acolo află ce, şi cum trebuie gândit şi votat), erai lămurit ca şi mine, ce să votezi la anul, să nu dea iar pacostea  comunistă peste noi. Da unde-l pot asculta şi eu, ciuleşte vecinul urechile.

Păi nu ştiu nici eu, că de nu-l invitau la A3, habar n-aveam că pot vota greşit. O fi şi-n seara asta ? Cred că da, că A3 are nevoie de rating, ş-il face trăgând pe Băsescu. Cum să nu-ţi fie milă de bietul om, şi să nu-i votezi ciracii ? Aşa reflectează pe blogul lui, şi prisăcarul băcăuan, zis profesorul Ursu Ion. Alt nedreptăţit, de colegi, care l-au dat afară din şcoală, pe motivul că trebuie să-şi verifice sistemul  nervos.

Da, vecine, e greu să fii intelectual azi ! Pericole numeroase. Poţi să-ţi trădezi Ţara, închipuindu-ţi că o  aperi de comunişti.

Madi şi Onu

VARII !

EROARE !

Aseară, la Sinteza Zilei, cineva făcea apologia inteligenţei Preşedintelui.
N-aş zice !
Inteligent este cel care-şi înţelege greşelile …şi nu le repetă. Dacă era aşa, personajul nu atingea momentul critic-penibil de a  se ascunde, cu ocazia festivităţii Zilei Marinei !

FARSELE MEMORIEI

Tot aseară, Mihai Gâdea a spus: să revenim la personajul viu ! (sarcastic, desigur). Automat, mi-am amintit titlul cărţii CADAVRUL VIU a lui L.N.Tolstoi. Nu coteaza, despre ce cadavru este vorba …probabil acelaşi.

GROTESC

Tot aseară, la Constanţa, ceremonia de înmânare a carnetelor de membri PDL, transfugilor din PNL. A participat, de la Centru, Roberta Anastase. Păcat de chipul edenic al acesteia, printre noile figuri danteşti, din sală !

GURA PĂCĂTOSULUI …

Cornel Nistorescu, tachinează (franţuzeşte?) colăceii Elenei Udrea. Bogdan Chireac, replică: “ba mie-mi place cum arată!” …Cornel rămâne ca la dentist 😀

De gelozie ? 😀

Madi şi Onu

ARTĂ CU TENDINŢĂ

Motto: ”Dar dacă, vă picta pe dumneavoastra, domnule Miron Mitrea, cu „puţa” goală, vă convenea ?” – Corina Drăgotescu

Aseară, la Realitatea TV, în emisiunea sa, mereu mai reuşită, Cătălin Scriblea i-a promis colegei sale, jurnalista Corina Drăgotescu, şi a fost parolist, că i-o va arăta pe Elena Udrea goală. E drept, a precizat el, într-o sală de expoziţie de pictură.

Sursa foto: Realitatea.net

Cătălin, am remarcat stăpâneşte arta umorului francez ! La telefon, era şi autoarea portretului, căreia, i-a fost oferit un şoc de redutabila jurnalistă, (ne amintim, ce replici napoleoniene i-a servit Preşedintelui Băsescu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni): Doamnă…, nu-i mai reţin numele, de ce credeţi, că mă interesează „păsărica” Elenei Udrea ?

Suspans.., în care mă temeam că va urma un răspuns, după care autoarea întrebării, să-şi regrete curiozitatea. Domnul Miron Mitrea, cavaler, a încercat un răspuns, îmbinând trecutul, cu prezentul…

Ceva, între conceptul socialist al „artei cu tendinţă” şi dreptul constituţional al „libertăţii de exprimare a gândurilor, opiniilor şi libertatea creaţiilor de orice fel”,conform art.30 (libertatea de exprimare). N-a apucat să termine…; a  urmat frust, întrebarea din motto. Am agreat nemulţumirea Corinei. Este vorba de o parte anatomică, asemenea oricărei EVE.

Mă munceşte însă o întrebare: Aşa-şi închipuia primarul PDL-ist portretul de sub pernă, al doamnei Udrea ? Ca al Evei, din tabloul incriminat ?

PS: Desfid, arta cu tendinţă, exceptând figurile groteşti, ale lui Leonardo da Vinci, Goya, şi Revistei Caţavencu.

Madi şi Onu

Bobu, Ceauşescu, Primarul PDL şi Udrea

Motto: În România, politica de încurajare a talentelor este ”miştoul ” – Gândul – 21 februarie 2011

Scriu acest post, stimulat de articolul lui Teo Negură, intitulat: ”Printre in-culţi şi des-culţi”,  în care face o radiografie inspirată a felului de a fi al “românaşului îi place …”

 Temei lui Teo, s-a suprapus erotismul Can-Can-ist al unui primar, indecent PDL-ist, care declară, vizibil excitat, că ”doarme cu poza Elenei Udrea sub pernă”. Precizez care pernă, că Mircea Badea, scuzându-l pe primar, s-a confesat, că şi el ţine o poză sub pernă, dar de pe scaun.

Episodul mi-a amintit de un ilustru personaj, Emil Bobu, un activist, considerat etalon al prostiei (ceva în genul unui contemporan, pe care nu-l mai spun), dar adept al vicleşugului (înşelatoriei), dacă tine/merge.

 S-a întâmplat într-o „vizită de lucru”, a lui Ceauşescu. Noaptea, în apartament, când să meargă  la toaletă, Ceauşescu a călcat în hol, peste …cineva. Era Emil Bobu, care special se aşezase, spre a-l păcăli (convinge) de devotamentul lui. Trezit brusc din somn, sub călcătura grea a Şefului, speriat şi frecându-se la ochi, Bobu prezentându-şi scuze, ar fi spus: ”m-am gândit, că doar peste trupul meu, cineva cu gânduri rele, ar putea ajunge la Dumneavoastră”. Consecinţa şireteniei proletare, a fost consacrarea lui Emil Bobu, ca om de nădejde, chiar dându-şi viaţa pentru Tovarăşul, cel mai proletar dintre cizmari.

Ce urmări va avea iniţiativa proletarului primar PDL-ist, îndemnat la confesiune de PDL-ista preşedinte al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase ? …personaj confundat de mine, cu o ziaristă ceauşist de linguşitoare.

PS: Nu-mi reproşaţi, vă rog, frecvenţa obsesivă, inestetică stilistic, a cuvântului PDL-ist. Povestea s-a petrecut între ei, iar eu NU sunt posturile Realitatea sau Antena 3,  să distorsionez FAPTELE şi să nu le prezint, aşa cum le trăieşte PDL.

MADI şi ONU

CULTUL PERSONALITĂŢII la TV

 Ieri, Ceauşescu şi Elena lui.

Azi, Traian Băsescu şi Elena lui Cocoş.

Cine va urma ? De noi, depinde !

Asta denotă evident, cum cultul personalităţii şi al altor forme execrabile de manifestare umană se pot repeta,  la timp scurt, si cu efecte chiar mai nocive: tendinţă autoritaristă, influienţa nefastă uneori a unei femei  nondiscerne, devenită atotpricepută peste noapte. Avea dreptate cine a spus anticomunism. Ştia el ce planuri are. Şi mai ales, ştia cu cine are de-a face.

Madi şi Onu

FRUNZA

Motto: ” Nu lovi câinele, dacă nu cunoşti stăpânul !” – proverb românesc

Asistând la osanalele ceauşiste, adresate candidatei la şefia organizaţiei PDL Bucureşti, nu ştiu prin ce oculte căi, ale minţii, mi-am amintit cuvintele din motto… Dar cel mai pregnant, mi s-a părut şi mi-a plăcut atacul la PSD, care mi-a amintit un alt proverb, “Bate şaua, să priceapă iapa”. Oare Ponta, o fi priceput că şarja amicală era destul de transparentă ?!

Dar, mi-a plăcut şi răsplăcut, faptul că Oprescu, mincinosul cu Autostrada, va pleca în sfârşit, iar în urma lui, va fi viaţă adevărată, voi vedea vegetaţie, frunze cu multă clorofilă, frunze naţionale, care nu se vor desprinde de pe ram indiferent de turbulenţă. Să vezi atunci, gesturi pudice, decenţă în plină stradă !!! Ce păcat însă, că “iarna, nu-i ca vara”, şi se va dârdâi din toată frunza. Faţă de o atari perspectivă “romanescă”, n-am înţeles ce lauri poartă cei circa zece dintr-o mie de votanţi, de n-au intuit, binefacerile economiei sociale de piaţă, promisă de candidată ?!

Să creadă minciuna PSD, cu binele în social democraţie ? Să fie din garda veche, al cărei crez întru demnitate, este: “Garda moare, dar nu se predă” ?