Arhive pe etichete: interesul naţional

Controverse

Theodora din Bucureşti, mi-a cerut părerea asupra unui post scris de ea, întitulat: ”Mi-e dor de PNŢCD şi de PRM.”

Mai précis, cred acordul că Băsescu este un rău. Nu o contrazic, dar cine l-a votat, dându-i puterea să poată fi rău?

Eu îmi asum greşelile şi nu ezit să mă calific de “mare dobitoc”. Iar preşedintele Ţării nu a fost ales doar cu nevotul meu şi eventual al lui Theo.

Cât priveşte: ”Mi-e dor de PNŢCD şi de PRM.”

Sincer, mie nu!

Dar din comentarii am observat un lucru

Un domn, ALM a făcut aprecierea de mai jos:

“Este randul meu sa ma mir ca nu observati ca TOATE partidele doar declama interesul national, realitatea aratand ca interesele de grup primeaza. Daca mai simtiti nevoia de lamuriri suplimentare, va stau la dispozitie”.

Şi, pentru că făcea referire la UDMR, nu pot uita, că după ce a distrus USL-ul, Premierul s-a aliat la guvernare, cu UDMR-ul, după ce epurase toţi miniştrii liberali

Poate ideatic, o făcuse chiar înainte de a distruge USL-ul.

Aşa că, din punctual de vedere al speranţelor puse în USL, care-i deosebirea între domnii Băsescu şi Ponta, ca bună credinţă?

Onu

Reclame

3 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, PAMFLET, patriotism

MÂŢA PONTA ZGÂRIE RĂU!

N-aş vrea să credeţi că am uitat ce am promis acum cinci minute, că nu voi scrie până la alegeri.

De fapt, aş vrea să vă obişnuiţi cu mine, că nu am ce schimba, că pentru interesul naţional blogosferic,  ăsta sunt.

De fapt, despre interesul naţional este vorba, şi veţi vedea după.

Azi, prin oraş, la uşa unui magazin, am văzut legat un ogar pur Scotland.

Ce splendidă creaţie! Totul aerodinamic.

Cine l-o fi inventat? Căpuşorul fusiform, cu urechile în prelungire, piciore înalte şi suple, subţiri,  parcă tije de oţel,  burta retrasă şi întinsă, de îmi vine să o mângâi, în reciprocitate.

Pare un top model canin. Mă întreb ce, şi cât mănâncă, dacă face fitness canin, dacă participă la concursuri de curse.

Nu mă pot desprinde să-l privesc, dar admiratorii gură cască, precum eu, strânşi în jurul meu, mă fac să mă jenez, şi plec, regretând că nu mai pot căsca gura, în linişte .

Ei, şi acum despre „pisicuţa Ponta”. Sper să nu fie un plagiat. Întors acasă, îi povestesc soţiei despre minunăţia de ogar, dar rămâne totuşi încruntată.

– S-a întâmplat ceva? o întreb eu, nedumerit.

Cu o privire, care ştiu ce înseamnă, îmi răspunde:

-„Auzi măi, ce zici de asta?” Cică „Ponta se duce la Cotroceni, ca o pisicuţă, şi toarce , aşteptând bunăvoinţa Preşedintelui”.

-Cine zice? întreb eu amuzat.

Dacă-mi amintesc bine, înainte de „trădarea naţională”, tot aşa a mai târcolit  pe acolo.

-Ei…,cine poate fi? Dar afirmaţia, mi s-a părut a unui ins, ajuns la culmea disperării, continuă soţia.

Nici nu apuc să răspund, că la tv, se vorbeşte despre OUG  de modificare a Legii audiovizualului.

-Aha, aşa deci, înseamnă că Preşedintele, să ciulească urechile, precum ogarul despre care ţi-am vorbit.

La privirea ei nedumerită, mă explic.

Adică, să se ferească! Nu ai observat o schimbare de limbaj, în retorica lui „Pisicel?”

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Râsu/Plânsu