P 44, Circari

 

Deputatul taranist, Ticu Dumitrescu, ii numea pe deputatii circari, care-si justificau prezenta prin umorul autohton, rusinea Parlamentului, iar pentruca in primul Parlament erau cam multi novici in noua activitate, a generalizat ideea si fara nici o jena de bun simt, a emis sintagma Parlamentului rusinii.

 

Mi-am amintit de acest epitet, deloc onorant pentru creatorul sau, ieri, in sedinta Senatului, vazandu-l pe fostul ziarist, ajuns senator, Rosca Stanescu, umbland cu o jerba prin sala Plenului, in timp ce Ministrul Finantelor Ioana Petrescu incerca un discurs, de la tribuna. Stiindu-l liberal, am crezut ca este pentru victima PNL din defunctul USL opera.., murmura voci, coabitarii lui Ponta la Cotroceni, avandu-l ca Eminenta cenusie, pe prea cucernicul socru, Ilie Sarbu, si telepatul clujean, Ioan Rus.

Gura lumii , n-ai ce-i face. Eu nu-i cred, sunt invidiosi, pe faptul ca Ponta s-ar putea alege Presedinte.

Si eu ma bucur.

Vom avea un Presedinte succesor spiritual, ca si actualul. Si poate la fel de inventiv.

De la Stiri, am aflat ca jerba nu era pentru cine presupuneam eu, de buna credinta, ci pentru domnul Ponta.Seara, la Dumitrescu Razvan , care printre altele mi s-a parut cam depasit de situatie, cu tot tupeul ce-l caracterizeaza, un alt liberal, fost ministrul postului sau, un anume profesor Barbu, incerca , vizibil jenat, sa justifice gestul de neam prost al colegului sau de carnet politic, drept o glumita care se practica uneori si in alte Parlamente.

Posibil, dar nu cred ca in alte parlamemte, sa existe senatori “ciocli-mascarici”.

Ce sa te mai miri, ca treburile merg asa prost la noi, iar PNL devine o institutie de divertisment de prost gust, in timp ce creditele nerambursabile europene aferente Romaniei, isi asteapta valorificatorii?

Cu asemenea circari autohtoni veritabili?

Onu

Publicitate

MORCOVEII

Acum două zile, la TV Ştiri, vorbeau despre agresoriii ministrului Barbu.

Nişte mieluşei, de-ţi inspirau compasiune.

Vorbeau civilizat, coerent. Ce mai, demni apărători ai CLUB A.

 Am avut senzaţia, că reporterul făcuse o confuzie. Dar nu era posibil. Reporterii nu greşesc.

Şi eu, mi-aş fi dorit să fiu reporter.

Priveam prostit, fără să-mi cred ochilor.

M-am dumirit, când unul dintre ei, a spus că nu intenţionat, a spart luneta maşinii ministrului.

S-a sprijinit cu cotul de ea, într-un gest  firesc de apărare, când şoferul neatent,era să-l calce, cu maşina în marşarier.

Dar nu-i nimic, o să-l dea în judecată, pentru conducere….., nu mai ştiu, că vorbeau tare elevat flăcăii.

Cum şi mintea are marşarier, mi-am amintit scenele fierbinţi transmise obsesiv, de A3.

Şi iar nu-mi vine să cred că aceleaşi figuri schimonosite de ură, aparţineau unor demni apărători ai Club A.

În sfârşit, nu contează, este lipsit de importanţă ce cred eu, din ce văd.

Gândul păcătos, iar îmi zboară.

Îmi amintesc de ministrul Poliţiei, Stroie, parcă, de faptul, că violenţele verbale asupra ministrului Barbu, ca ori ce violenţă, au necesitat mici interpelări ale celor care le-au proferat.

 Cu alte cuvinte, mici plimbări explicative, pe la Poliţie, care într-o ţară civilizată, sunt inerente pentru menţinerea civilităţii.

Dar iar nu contează!

Interesant este că băieţilor teribili, le-au intrat morcoveii, şi şi-au amintit că la bază, sunt totuşi cu ceva şcoală. Probabil.

 Mintea nu are linişte, şi-şi zice:”Dar Barbu.., Barbu, cu ce-a greşit?”

Nu cumva l-au bănuit a fi liberal?!

Iar atunci.., băieţii…, băieţii, cine sunt?

Nu cumva, nu sunt ecologişti?!

Nu mă dumiresc, îmi trag una zdravănă, după ceafă, şi pun punct.

Ca să mă opresc!

Onu

INTELECT ŞI INTERES

Sunt iute la mânie. Mi-a spus-o toată lumea. Şi partea proastă este că îmi pierd uzul raţiunii, devenind necruţător faţă de sursa conflictului sufletesc.

Cele scrise, o demonstrează …

Spre exemplu,  aseară, mă pune păcatul să mă uit la tv 😀

 

Deschid,  îl văd pe academicianul Dinu C. Giurăscu şi un domn, uscăţiv, ca o stafidă, pe nume, tot Dinu, dar Zamfirescu, mare funcţie în PNL.

Mă voi explica de la început şi veţi înţelege pe parcurs, DE CE !

Când am scris INTELECT, m-am gândit la Excelenţa Sa, Academicianul, iar INTERES, la al doilea invitat.

Moderator, cine altcineva, decât Radu Tudor. Care, ca de atâtea ori, iar şi-a suflat nasul în fasole.Veţi vedea, de ce.

Foarte activ, preocupat de plitica guvernamentală a retrocedărilor, nu pentru că l-ar durea pe el undeva, ci pentru că e un nou pretext de   de a bălăcări  (că din asta creşte cota lui gazetărească), a prezentat un sondaj, privind părerea unora, asupra retrocedărilor. Răspunsurile erau în  majoritate  afirmative (probabil, întrebarea suna în genul:”nu-i aşa că pământul e rotund ?”), alţii parcă „poate”, pe locul doi, iar pe locul trei „nu ştiu”.

Ei, acu-i acu.

Răstălmăcirea pătimaşă, gazetărească. Cei mulţi, cu „da”, exprimau bunul simţ românesc, privind necesitatea imperioasă a retrocedării, cei nedecişi, cu „poate”, reprezentau nostalgicii comunişti iar cei cu „nu ştiu”,  nu mai reţin …

căci  după  interpretarea lui „poate”,de a fi fost cotat aprioric, de „nostalgic comunist”, am luat foc.

Calomniat de cine !? De  o minte gazetărească, blocată în fundătura prejudecăţii mercantile, (dă bine, la mulţime, să fii anticomunist; atrage audienţă).

Onorabilul academician, a încercat o corecţie, de bun simţ, dar nu cred că a fost înţeles.

În ceea ce mă priveşte, am apreciat rezultatul sondajului,  astfel: cei mulţi, cu „da”, exprimă papagalicismul unora, din graba de a se da cu orice preţ deştepţi, cei cu „poate”, exprimă încercarea de a gândi, neacceptând manipularea, iar ce cu „nu ştiu”, puţinii, din categoria lui „poate”, echilibraţii, care-şi rezervă marja de a discerne, conştienţi de responsabilitatea lor spirituală.

Vă întrebaţi probabil, de ce m-a încins, aprecierea polilogului !

Ei bine, faptul că aş fi fost cotat de „nostalgic comunist”, în condiţiile în care  răspundeam poate, tot cu „poate”.

Concret, regimul comunist, mi-a terorizat politic, familia din partea mamei, (doi unchi ai săi),  prin temniţă specifică şi chiar domiciliu forţat, după ispăşirea condamnării. Mai mult, li s-au luat un imobil cu aer aristocratic, (despre care puţini din flencăii de astăzi or fi avut habar) şi terenuri (inclusiv clădirea-conac aferentă), a căror fertilitate a îngăduit înfiinţarea unei staţiuni de cercetări agricole.

Iar mama, unică  moştenitoare, nu a catadixit, să solicite vreo retrocedare …

Şi nici noi copii, aşa cum îl auzeam pe domnul liberal Dinu Zamfirescu decis să recupereze nu ştiu ce imobil.

Poate.., caractere şi caractere, părinţii mei… şi onorabilul menţionat.

Oricum, după victoria USL,  întrevăd o preocupare liberală certă: RETROCEDAREA !

Să te ţii atunci, masacru, că va fi conform legii !

Madi şi Onu