BEŢIVUL FURIOS.

Ieri,  am cumpărat o carte, de-adreptul specială, „Codul emoţiilor”. În fapt, un capitol introductiv la Medicina Energetică a Viitorului.

Spre ciuda tuturor retardaţilor care repetă papagaliceşte, cuvântul „plagiat”, voi folosi din această carte, idei şi expresii pline de adevărul vieţii.

Adevărate pilde, ca în Cartea de religie.

Dacă spun retardaţi, nu o fac în sens peiorativ, ci mai degrabă creştinesc, din bunăvoinţă înţelegătoare, faţă de starea  sănătăţii

 precare, a nenorociţilor respectivi, în evident dezechilibru cerebral.

Cum mi-am dat seama de amarul acestor năpăstuiţi ai sorţii?

Simplu, tot prin cazuri concrete de viaţă.

Astfel, la serviciu, în timpul unui control ierarhic ,  şeful respectiv, o doamnă onorabilă, a venit însoţită de fiul său, cu care urma să plece spre un alt control.

Îl lua cu sine, ca orice  mamă iubitoare.

În timpul discuţiilor, fiul doamnei inspector, a intervenit cu aparenţă  de discernământ, de câteva ori, care mi-au atras atenţia.

În pauza unei cafele, i-am declarat, admirativ, „mămicăi”, aprecierea asupra tenacităţii odraslei sale.

Cu privire duiosă, atingându-mi mâna  într-un gest de recunoştinţă, mi-a răspuns cu un oftat expresiv.

Ei, Onu, copilul acesta, este oful vieţii mele.

De la naşterea  foarte grea, cu cezariană, din cauza cordonului ombilical, înfăşurat în jurul gâtului, a rămas cu o sechelă.

Aparent normal, suferă de nişte scurtcircuite cognitive, însoţite de această tenacitate aparentă.

Ai observat, că nu-l contrazic?

Dacă aş face-o ar deveni agresiv şi chiar periculos.

Într-un gest de compasiune, i-am strâns mâna, cu multă înţelegere.

Aşa  am aflat că sindromul de întârziere  mentală, se manifestă clar, prin repetări cu aparenţă de normalitate.

Dar, să revin la carte, şi să încep „plagiatul”.

În capitolul „Beţivul furios” autorul încearcă o explicaţie a felului cum alcoolul îi influenţează  pe oameni.

În primul rând, sanitar, prin distrugerea ficatului. Am povestit în Lesbiana, despre prietenul meu, victimă a acestei maladii, alcoolismul.

Apoi, el afirmă, că ficatul, care procesează chimic alcoolul, generează sub efectul unei cantităţi excesive, sau suprasolicitări cumulative, într-o cantitate echivalentă, emoţia care îi este caracteristică, şi anume, „mânia”. Conform constatărilor medicinei tradiţionale extrem-orientale, oricărui organ intern, îi corespunde o anumită emoţie, cu urmările inerente, când acesta este suprastimulat sau dezechilibrat, într-un fel sau altul.

În cazul ficatului.., furia/mânia,  până la crimă.

Autorul  vorbeşte despre alcool,  ca despre o cauză distructivă,  organică şi emoţională, fără alte conotaţii…

Madi şi Onu

Publicitate

AJUTOR PROVIDENŢIAL

N-aş vrea să se tragă concluzii greşite, deşi ele înspumează apa din dreptul stăvilarului sufletesc al fiecăruia dintre noi.

Cine pleacă la Bruxelles, Ponta sau Băsescu?

Ezitam să cred că Ponta, pentru că îl consider  tributar unei stări native de rezervă,  din respect, faţă de instituţia prezidenţială. Cu toată lipsa de consideraţie,  faţă de teribilismele exponentului acesteia.

Iată însă, că aseară,  pe aeroport, la înapoierea din Austria, Premierul, a precizat ceva în genul acesta…, şi repetat: „Dar tot eu voi merge la Consiliul Europei!”.

Evident, Preşedintele, a ratat poza.

Inevitabil.., Providenţa, deghizată în revista Natura,l-a determinat pe Ponta să se decidă, să pună în sfârşit stavilă delaţiunii.

Mai degrabă, l-a îndârjit, să nu mai tolereze lăturile aruncate asupră-I.

Mă bucură faptul.

Dintr-un raţionament simplu. Ferocitatea comunistă, făcuse din statutul de a fi „înstărit economic”delictul de chiabur, de moşier, de îmburghezit, de paria al protipendadei satului şi oraşului.

Soţia mea, fiică de inginer, nu a  avut dreptul să urmeze Facultatea de Farmacie, fiind odraslă de „intelectual”.

Azi…., „înstăriţii spiritual….”, ”doctorii în ştiinţă”, sunt apelaţi de disperarea PDL-istă, nu chiaburi, nu îmburgheziţi, nu moşieri, nu „intelectuali”, ci pur şi simplu „plagiatori”. Iar invectiva suburbană, ce-ţi poate fi adresată de orice invidios este „băi inginerule” sau „dottore”.Azi, la conferinţa de presă, Premierul a demontat maşinăria KGB-istă a demisiei pentru plagiat.După verdictul că a greşit,în modul de prezentare a referinţelor bibliografice, va renunţa la titlul de „doctor”, dar nu la

funcţia  de premier.

Cât priveşte Bruxelles, locul său, va fi între Premierii Finlandei şi Austriei.

Madi şi Onu

PROCES

De câteva zile-ncoace,

PDL-ul nu mai tace:

-”Hoţii!”, ne-au furat primarii

De Ungureanu ajutaţi !

Dar nu ne spun:

Că din bani, de la noi luaţi,

Pe când erau ei la putere!

Nu ni se spune, desigur,

Cazul să nu genereze

Iluminarea aşteptată

Ca-n alegerea- apropiată

Votul să nu germineze.

Că asta, le-ar trebui!

Fără aleşi locali, ce-ar fi?  

Curios îs, cine-nvinge,

Ponta, care nu clipeşte ?

Sau plângăciosul când răcneşte:

„Ajutor, oameni eroi,

Că au tăbărât pe noi

Pentru că v-am ajutat,

Prin primarii stat în sat”

Nu este adevărat,

„Că de bani, v-am uşurat”

Pe motivul strigat, „CRIZĂ!”

Ştiindu-vă răbdători

De seara, şi până-n zori.

Mare durdură, în Ţară

„Zişi” cunoscători  de lege

Secretul, vor să-l dezlege

După Constituţie,

Ştiută ca „mama lege”

Nu-i pot crede

Nu-i ascult,

Aş prefera să mă culc.

Să aiurez, de-ale mele: verzi…, uscate..!

Nu   ca de Boc, recitate.

Madi şi Onu

DATUL CU PĂREREA, LA ROMÂNI !

Motto: ”Vocea celui care strigă în deşert.”- Evanghelia lui Matei

 Mă simt asemenea lui Ioan Botezătorul, predicând în  pustiul Iudeei.  Căci astfel poate fi gândită România, pustiită de invazia lăcustei anticomuniste roş-portocalii.

Curat, „uite răul, strigă hoţul !”

Iar răul, bineînţeles, este Uniunea Socialistă Liberală, (USL-ul lui Boc) decriptată de Premier, după facţiunea PNL, alipită dezonorant, de altă facţiune, FSN-istă,mascată fariseic, sub firma PD.

 Astfel că, zadarnic echipa „Madi şi Onu”, propune soluţii indecente  buzunarelor aleşilor Poporului (Putere şi Opoziţie) în sensul că: să renunţe demonstrativ, măcar, la irosirea banilor acestuia.

Vor putea înţelege esenţa protestelor mulţimii, strigătoare de „răutăţi” precum cele auzite şi văzute deja, de peste două sptămâni, în zeci de localităţi urbane.

Şi au mai sugerat cei doi „predicatori”, liberalilor, să-şi revizuiască ideologia deşănţată a urii împotriva economiei ţării, pe motiv că ar fi de sorginte comunistă. Asta, ar fi însemnat să solicite credite europene nerambursabile, spre a forma românilor destoinici spiritul întreprinzător, specific ideologiei liberale.

Nu cred că  imposibilitatea de a nu se fura din aceşti bani, a fost cauza neglijerii solicitării lor, de către guvernul Tăriceanu. Rămân la suspiciunea urii faţă de realizările, tot ale noastre, doar că sub nenorocitul din noi,  socialism.(Ceva de mentalitatea, „eu te-am făcut, eu te omor!”)  Sau, dacă nu am dreptate, cauza este implicită, probabil, incapacităţii manageriale a Premierului, amintit. Am mai sugerat şi că poliţiştii, trebuie lăsaţi să-şi facă treaba,şi nu să jeluim pe umărul infractorilor, care n-au altă lege decât neregula.

 Iar datul cu părerea, compasiunea ipocrită.

Ce să ne tot ascundem după deget !?

 După ce Preşedintele ne-a desumflat speranţele, constat revirimentul „datului cu părerea”, o altă formă a ineficienţei gândirii existenţiale a românilor.Că unele, sunt de genul protestului ofiţerului apărut şoc, în Piaţa Universităţii, sau al  tinerei, apărută la emisiunea Danei Grecu, sugerând valorificarea potenţialului managerial al tineretului, cu argumentul superfluu, ca Barak Obama ar avea de sfetnic, un tânăr de nu ştiu câţi ani (NB: iar maimuţăreala  democratismului postrevoluţionar, sau a cutumei tradiţionale a „găinii vecinului”. Gândul maimuţărelii mă face să mi-o închipui pe tânăra respectivă, într-o secvenţă de  destindere tip „house”, săltându-i  toate cele, pe motiv că e „trendy”).

Tot mai nostim, ca atunci când lipsesc ideile, dar „datul cu părerea”, insistă, am auzit vorbindu-se şi despre potenţialul ideatic managerial, al copiilor. Un gen de „ copii spun lucruri trăznite”, şi deci, Preşedintele ar avea de învăţat „ce şi cum să conducă”, valorificând trăznăile ideilor tezaurului nostru preşcolar.

M-a derutat însă, o opinie efectiv stângist empiriocriticistă, şi care m-a determinat să scriu postul prezent.

Când un domn Dogaru, s-a exprimat în sensul că pe unii partizani ai Puterii (recte,Patapievici,  Andreea Pora), să nu-i mai vadă la RTV, s-a născut ad-hoc, şi apărătorul spiritului democratic, pe pretexte antibăsescu(începem iar, ca Băsescu?) .  Atunci, în viziunea acestui individ, să ne lăsăm impersonal, călcaţi în picioare, doar ca să arătăm mai democraţi decât Lenin şi Stalin. Îmi pare rău, că nu am realizat cine-i stupidul „democratist”. Probabil, un desăvârşit oportunist, în perspectivă, pentru arivismul căruia, răul, dacă ne foloseşte, să nu-l înlăturăm prin măsuri radicale: deratizări, dezinsectizări, antibiotice, chirurgie, privare de libertate, punere sub interdicţie.

Trebuie, să ne hotărâm; vrem scoaterea răului din viaţa noastră, sauu doar să pălăvrăgim, dându-ne cu presupusa împăciuitorist- socialistă !?

Madi şi Onu

Sărbători fericite !

Dragilor, vă mulţumim mult pentru că ne citiţi blogul ! Vă urăm sărbători fericite şi liniştite, vin bun, cozonac dulce, cadouri multe şi petreceri fără incidente !

Madi şi Onu