Arhive pe etichete: maidanezi

RÂSU-PLÂNSU -2

1.STAGNARE

În iulie 2007, ministrul Sănătăţii române, era un economist PNL, Eugen Nicolăescu.

În 2013, noul ministru  al USL la Sănătate, este tot acelaşi economist.

HALAL!

Şi să te mai miri,  de surprizele din sănătate?

2.Preşedintele Băsescu, salvat de maidanezi.

Să mai spună cineva, că nu este iubit de Antena 3.  Cu două zile în urmă, datorită unor onorabile Doamne, Cristina Ţopescu-Prima TV, şi Monica Pop, celebru medic oftalmolog, Preşedintele României, a intrat în conul de umbră al Antenei 3.

Maidanezii Capitalei, s-a crezut că vor aduce un rating mai mare, decât bălăcăreala la nesfârşit, a posesorului primei funcţii în stat.

S-a dovedit, once again(wow, ce engleză ştiu!), că românul nu este chiar atât de lipsit de personalitate, încât să-şi piardă timpul, ascultând lăcrămisme de genul „iubirii creştine”, pentru menţinerea haitelor de câini vagabonzi, în Capitală.

Adoua zi, consecutivă emisiunii, canonada tiradei antibăsiste, s-a reluat, cu aceeaşi energie a „iubirii creştine”.

E drept, l-au salvat parţial, şi Patapievici  şi Mihăieşi, fiecare, cu afacerea lui imobiliară de câte un metru pătrat de pământ, la Roşia Montana.

După lectura scrisorii, se pare că atacurile la înghesuială, duc în final, la înghesuirea agresorului.

3. SCURTĂ.

 Sandra Stoicescu, este o fată frumoasă,. Dar nu perfectă. După mine, are  genunchiii oribili.

Tocmai de aceea, nu pricep, de ce ţine să  şi-ii expună, prin nişte rochii scurtate exact deasupra lor.

Personal, mi-e „inclusiv”(sâc!) cum se poartă, dar media vizuală, şi moda, trebuie măcar să dea iluzia  frumuseţii fizice feminine. Că de talk- show-ri, vai Doamne!

4.LEALITATE!

Din educaţia primită acasă, ştiu, că atunci când aştepţi musafiri, legi cîinii răi. Cu atât mai şocat am fost , să-l aud pe Preşedintele Antonescu, declarând îngândurat:

”PSD să spună ferm, dacă susţine candidatura mea la Cotroceni. Dacă se rupe USL, Premierul, ar trebui să-şi dea demisia.”

Nu ştiu cât tact conţine declaraţia, dar în accepţia mea, Ponta gafează, sinucigaş.

Atitudinea lui ar putea  să pară, echivalentă femeii  cinstită cu sine însuşi, care în pat cu doi bărbaţi, le suflă  în ureche,  pe rând,   fidelitate, până ce unul din ei se prinde. Politic, se pare,

Crin, se pare  s-a cam prins, dar dovedeşte un mare tact politic.Ceva în genul lui Talleyrand. Episodul, îmi aminteşte de următorul incident al ministrului cu Napoleon.  În urma unei trădări de-a diplomatului, Napoleon i-ar fi strigat:” nu eşti decât un rahat, în ciorapi de mătase.Ieşi afară!” Diplomatul, s-a abţinut, dar a mârâit la plecare: ”Ce păcat că un om atât de mare, nu se stăpâneşte la nervi!”

Mâncătoriii de „vorba lui Napoleon”din preajmă, n-au avut la rândul lor ce să mănânce.

Crin, nu e Talleyrand, el tot a scăpat un „parşivel”,  pe care l-a molfăit până la greaţă,  Dana Grecu.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

Băse-n-sus şi Băse-n-jos!

Prolog:

Ştiu, like, nu se va da,

Dar nu mai pot suporta

Câinoşenia prostiei,

De la fii României!

Băse-n sus şi Băse-n jos ,

Huiduim, e cu folos

Bani aducem la Antenă,

De la prostimea mondenă

Că dacă rating, nu scoteam,

Pe loc, placa o schimbam.

                 *

A murit Ionuţ? Perfect!

Pe Băse-l tragem în piept

Că pe câini de îi castra

Azi, Ionuţ, nu mai murea

              **

Nu-i penibil că lătrăm,

Mai ceva ca un poltron

În Băse, noi să lovim,

Pe Şefu, să-l mulţumim.

               ***

Iar de ne pică paraua,

Ce mai contează mahalaua ?

Noi suntem azi, certe valori,

Ale Naţiei, pro „lătrători”.

           *****

La Ileanaxpert blog,

Am simţit un monolog,

Despre civilitatea germană.

Oare pe ei o să-i vezi,

Pupându-i mereu, sub coadă,

Pe maidaneziii berlinezi?

         ******

Băse-n sus şi Băse-n jos

Huiduim, că-i de folos

Ce communism…, securitism,

Bani să  intre-n job, contează.

Pe Dănuţ, să-l mulţumim!

Epilog:

Dacă azi, Băse rezistă,

Cauza, simplu, e tristă

Din laşitatea-ne perfidă,

Îşi scoate el, forţa morbidă.

                Onu

 

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, PAMFLET

Să sterilizam microbii, să salvăm omenirea.

La alt titlu, nu m-a dus mintea. Aşa-s eu!

Ieri, am luat modelul antistres al soţiei.

Ea nu se enervează, nu vorbeşte urât.

 Pur şi simplu, băşcăliază.

Aseară, spre pildă, ascultând inepţiile lui Mircea Badea, despre faptul că micuţul de 4 anişori, omorât de un maidanez de-al primarului Onţanu, nu se prăpădea dacă, aşa cum s-a hotărât erau sterilizaţi câinii vagabonzi, soţia n-a scos o vorbă.

S-a uitat lung şi semnificativ la mine, cu un dispreţ ucigător la adresa ineptului, marca A3.

Atunci, mi-am zis că este o idee foarte inteligentă,  şi nu mai merită nici să-l înjur, ca pe un păduche de sterilizat.

Mi-am făcut însă o sfântă cruce, că mare-i peţitoria umană.

Ipocritul, crezând că se adresează unor specimene de teapa alor lui, în loc s-o spună cinstit, că trebuie încurajate hingheritul maidanezilor, şi lichidarea lor, încearcă să ne prostească cu sterilizarea.

Tipic românesc, dacă ni se cere responsabilitatea.

 Ni se pare că laşitatea denotă deşteptăciune.

Îmi amintesc că pe primul meu blog, sugeram, nu sterilizarea, ci pur şi simplu, lichidarea maidanezilor.

Atât mi-a trebuit. În două posturi, în limbi străine, eram asimilat lui Hitler.

Ei bine, credeţi-mă, nicicând n-am avut senzaţia de „punct ochit, punct lovit”,

ca în urma acelor măscări româneşti, în limbi  străine.

Şi, pe bune, nicicând, n-am dispreţuit mai puternic.

Dar să lăsăm, sterilizarea microorganismelor, ca să dispară maidanezii bucureşteni.

Să revin la postul meu de ieri şi la „demonstranţii” din Bucureşti.

În imaginaţia mea, sub imperiul morţii copilului ucis de un maidanez, tot din Bucureşti, am percepţia amară, că „icşii” respectivi sunt asemenea celor care iau apărarea maidanezilor.

Îi doare-n pancardă!

Nişte manipulaţi, fără personalitate, fără demnitate, fără românitate!

Dar să termin cu maidanezii.

Ei bine, să nu fie exterminaţi.

DAR, pentru eradicarea problemei huliganilor patrupezi, propun:

1. Recensământul protectorilor de maidanezi, în puncte de înscriere benevolă, special organizate, în zonele cu haite de javre  de genul celor care au omorât copilul, japonezul şi femeia din curtea unui spital, fără a mai discuta de cele peste 1100 de persoane,  muşcate

în Bucureşti, la începutul anului 2013.

Eventual, pe lângă Primării sau  ONG-urile pentru protecţia animalelor

      2. Instituirea obligativităţii acestor exaltaţi, de a presta o zi săptămânal pentru îngrijirea  voluntară a adăposturilor de maidanezi, fără nici o obligaţie financiară, din partea Primăriei.

      3. Să cotizeze, pentru acoperirea cheltuielilor exorbitante, manelistic determinate pentru protejarea câinilor vagabonzi din Capitală.

4. Pentru fiecare neînscris dintre adulţii bucureşteni, exterminare imediată , a câte unui maidanez.

 NOTĂ:

             1. Cred că mai civilizată, mai umanitară, mai educaţională şi mai responsabilizabilă sugestie  pentru soluţionarea problemei, nu poate exista.

       2. Şi, de ce nu, împotriva stării de spirit entuziaste, de a nu raţiona un pic, înainte de a deschide gura.

       3. Ba, dacă fac efortul democratic,  de a mă mai gândi, pentru a ne scăpa de sechelele maladiei mentalităţii tovărăşeşti, şi a altor racile, moştenite din aşa zisul comunism!

Că, într-adevăr, cu firea noastră labilă, „comunismul” ne-a dăunat enorm.

A eliberat, presupun, numeroase stihiii atavice.

 

SINE IRA ET STUDIO

Onu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

TRĂIM ÎN ROMÂNIA!

 Şi asta  spune tot. Nu vreau să repet un aşa zis brand, care nu ne face cinste. Dar nu cuvântul respectiv, ne face de ruşine, ci noi înşine, care uneori, prin comportament, parcă ne luăm la întrecere cu animalele.

Concret, de câteva zile,nişte aşa zişi românaşi, un el şi o ea, şi-au aruncat nişte lucruri de prisos,(un dulap uzat de bucătărie şi o floare care probabil le fura din spaţiul intelectual), chiar sub fereastra mea. Au avut însă, bunul simţ să recupereze ghiveciul de la floare, aruncându-i pământul, la câţiva paşi mai încolo.

Nu i-am văzut, mi-au spus alţii, şi nu ştiu cum aş fi reacţionat, cert este că inteligenţa  lor egoistă, mi s-a părut a fi depăşită de cea a câinilor, care miros cu atenţie locul, înainte de a-l folosi de closet. Gest care,  cu siguranţă, îşi are tâlcul său darwinist, în sens evoluţionist.

Oare ce-ar gândi aristocratul Buffon, despre ideea mea procanină.

Cu siguranţă, mi-ar da dreptate, şi ar sugera , ca în locul celor doi, să adăpostim nişte maidanezi . Iar cele două specimene, să se adăpostească în dulapul de bucătărie, aruncat lângă blocul meu.

Cât priveşte trogloditismul celor de la etaj, care parcă ar fi găinăţătoare în copaci, nu pot îngăima decât trist, că Baroso şi Hedwig, au dreptate. La ce fonduri europene, să ne facem nevoile pe ele?

Poate în politica educaţională guvernamentală, ar fi necesar şi un capitol, despre nesimţirea civică a multora.

Pe lângă obsesiva şi interminabila discuţie despre bani.

Faimosul dresor rus DUROV,  se lăuda cu ideea avută, de a introduce sporuri de dulciuri, animalelor care răspundeau durabil (nu uitau!) la lecţiile de dresaj.

Madi şi Onu

6 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, SARCASM