Arhive pe etichete: maimuţoi

Oare, de ce unii simt nevoia să fie maimuţoi?

Motto:”După sac şi peticul.”-proverb.

Poate că imitaţia/maimuţăreala să fie o premisă a evoluţiei.Se spune că dintr-un cârd de maimuţe, una s-a desprins şi a mers spre râul învecinat, în care a spălat fructul ce-l avea în labe.

Repetat…, azi…, mâine, o surată a imitat-o.

Apoi alta şi alta, până au început toate să-şi spele fructele.

Probabil mesajul s-a înregistrat ca o formă de program de higienă în construcţia cerebrală în formare.

Asta, în trecutul înegurat al evoluţiei viului.

Trecând prin jungla subtropicală mozambicană, un cârd de maimuţe alergând pe marginea drumului în faţa maşinii  îşi loveau…, iar nouă ni se părea sugestiv, coapsele.

Altele, din vecinătate, le imitau, spre amuzamentul nostru.

Transpusă la scara timpului arheologic, relatarea mă trimite la gândul că poate din ultimile, în plan evolutiv, vor fi rezultat cei care azi ar fi preluat cu dezinvoltură expresile: „wow”, „ok”, „Valentines Day”, şi, de ce nu, că este mult mai „evoluat”, „umblatul iarna în pantaloni scurţi prin metrou”.

Foarte ciudat, că în timp ce americanii au înfăptuiri extraordinare, din spectacolul vieţii americane, unii de-ai noştri, preiau numai elemente derizorii.

Exact ca în proverbul:”după sac şi peticul”

Ar fi interesant de ştiut, dacă maimuţoii în chiloţi din metrou, şi-au luat din prima, BAC-ul, sau ce rezultate obţin la un interviu pentru angajare. Postul este consecinţa vizionării la tv, a emancipaţilor îmbrăcaţi în pantaloni scurţi, după modelul metroului american.

Mândri de ei, nevoie mare.

Şi cu admiratori de aceeaşi talie.

Onu

Reclame

7 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, râsu-plânsu.

Oameni?!

Câteva aspecte, vor explica titlul.

Aştern, cele ce urmează, din nevoia de uşurare a stomacului,deşi de fiecare dată, iau câte un emetiral.

Dacă nu mă credeţi, imaginaţi-vă că sunteţi la o şedinţă cu locatarii unui bloc.

Români, nu altă naţie.

Unul:-eu propun să renunţăm la interfon pe scară, că eu n-am nevoie.

Administratorul:-dar te costă doar trei roni pe lună.

-Nu contează, eu nu vreau interfon!

Altul:-ce-i aia 850 lei, mie scrie-mi pe româneşte, opt milioane cinci sute,ca să ştiu ce am de plată.

Încă unul:-ce ne trebuie contract cu un instalator?

Admin.:-dar nu ne costă decât 10 lei pe lună de apartament, şi avem avantajul remedierii imediate, a defectelor, şi a evitării unor neplăceri, în caz de urgenţe.

–Nu mă interesează, eu nu plătesc,  de pomană.

Altul: –de ce mie-mi iei  cu 40 de lei, mai mult decât vecinilor.

 Admin.: –Dar vecinii au încălzire cu gaze. S-au debranşat de la RADET

.-Nu mă interesează, de ce mi-ai trecut mie mai mult ca lui!

Altul: –de ce cutare, plăteşe mai puţin, decât mine?

Admin.: –Pentru că fiind firmă, are obligaţia să contracteze separat cu Radet.

 -Nu mă interesează, de ce mie mi-ai trecut căldura!

–Admin.: -Dar, şi ei plătesc, poate chiar mai mult!

-Nu mă interesează, de ce….!?

După cum se observă, inteligenţa unora, oscilează între: „de ce mie…, mai mult”, şi „ de  ce lor…,mai puţin..?”

HALAL GÂNDIRE!

Sărăcia, veţi răspunde.

Nu, incultura, lipsa de educaţie, mentalitatea de căpătuială, lenea de a gândi, prevalenţa isteţimii speculative, pentru căpătuială, care nu va face nicicând, din noi, cetăţeni onorabili, cu discernământ electoral obiectiv.

Ce să te mai miri de îmbulzeala sinucigaşă de la „REDUCERI”, şi de faptul că nişte MAIMUŢOI,  de la tv franceză, ne ironizează ca pe nişte cerşetori!

             Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu