Arhive pe etichete: Oana Stancu

APRINSĂ!

Motto:” Ca să-i vezi individului,micimea, dă-i pentru o stagiune parlamentară, mărimea”!-parafrază Onu

 Încep cu o mărturisire: în viaţa mea, n-am gelozit mai puternic un bărbat, ca aseară pe Dan Şova.

Scăparea Oanei Stancu, faţă de acesta, „de a o fi aprins!”, mi s-a părut delirantă.

Am mai auzit de ochi daţi peste cap, de respiraţie întretăiată, de zvâcnete incitante, chiar şi de suspinul leşinului, dar de aprins, e prea de tot. Nici de încins, nu mi-a fost dat să aud.

Dar s-o luăm în firea lucrurilor.

După ce, la întrebările lui Gâdea şi ale Oanei Stacnu, Premierul s-a bâlbâit, cum l-a dus mintea lui tânără, a încercat, şi mai tânărul lui prieten de interes, Dan Şova (ministru sub Ponta, şi nu la Justiţie, cum era firesc pentru un om cu veleităţi de profesor de drept, ci la Drumuri parcă) să ne lămurească mintea greu pricepătoare, de parcă nu ştiam de la Preşedintele Băsescu despre corupţie, evaziune, delincvenţă, şi câte altele, poate uităm ce am vrut să ştim.

Dar, la o pauză de respiro, a tânărului „menestrel”, a sărit cine credeţi? Ei bine, drăguţa de Oana.

Doamneee…, ce femeie!

I-a tăiat-o scurt, cum că logoreea lui ipocrită, o face să creadă că-l are în faţă pe Videanu,şi-l rogă politicos, să nu se supere, dar asta a „aprins-o!”

Reacţia lui „făt frumos Videanu, alias Şova, a fost normală. A sărit în sus.

Eu, la fel, farfuria cu alune, a căzut, s-a spart, şi gelozia a intrat în funcţiune. Mai ales că, Oana nu e doar frumoasă, la chip şi minte,ci şi cu o educaţie aleasă.

Am încercat să-mi revin, căutând nişte gânduri mai de impact, să  mă facă să uit toxinele virusului geloziei, care m-a inflamat.

Am reuşit, găsind în cutiuţa cu antidoturi psiho-mentale, afirmaţia Premierului, cum că are ambiţia formării unui guven din tineri.  L-am înţeles, pentru că, cine era mai arogant şi închipuit şi zeflemitor,decât mine, la tinereţe, cine m-a făcut să-mi pierd uzul  responsabilităţii, dacă nu privirile furişe ale unor blonde tinere?

Apoi, ca un pansament analgezic, s-au aşternut, realizările friabile, ale tânărului premier Ponta, iar apoi, prestaţia, prea tânărului său coleg, întru ştiinţa Dreptului.

Şi asta, m-a liniştit pe moment.

Bineînţeles, şi strângerea cojilor de alune, ca şi cioburile bietei farfurii.

Azi însă, m-a reluat furia.

Mi-am căutat totuşi, un antidot, în scrierea acestui post.

Mare lucru, în viaţa omului, să ştie să scrie şi să socotească!

Ar putea ajunge şi Parlamentar, şi în Guvern, ar avea imunitatea minciunii, şi cine mai ştie câte. Recunosc, nu pre le am cu socotitul.

Dar la gelozie, mă pricep, „slava videanului Şova.”!

Madi şi Onu

Reclame

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

SUSPICIUNI

Am văzut cândva, un film cu spioni, în care, punctul forte a fost abilitatea celui de la contrainformaţii, care-i bănuia pe unii călători, a fi vorbitori de engleză, şi de aci, concluzia cuvenită.

Tipul, cu fler de meseriaş/contraspion, fin psiholog, a a vut inspiraţia, ca după verificarea documentelor, plin de zâmbet, să le ureze călătorie plăcută, tot în engleză.

I -au mulţumit, încântaţi, desigur tot în engleză. A urmat, bineînţeles arestarea cu promptitudinea cuvenită.

A fost ca vorbitul în somn, în limba maternă, o altă cale de autodemascare, utilizată în contrainformaţii.

Mi-am amintit acest episod, în seara când la emisiunea lui Gâdea, am auzit-o pe Oana Stancu, la un moment dat, spunând de vre-o trei ori, cuvântul „ighen”, cu aceeaşi bucurie natală, ca a spionilor americani.

Poate mi s-a părut, poate că m-am molipsit de „spionită”, dar întrucât , o apreciez,ca femeie şi jurnalistă, asemenea reacţie, mi-a stârnit psihologic, bănuiala că a luat-o gura pe dinainte, ca pe eroii din secvenţa de film, relatată.

Am căutat imediat, pe Internet referiri asupra personalităţii sale.Inutil. Discreţie absolută.Nimic semnificativ.

Aşa că, nedumerirea asupra eficienţei sale în obţinerea unor informaţii, rămâne pentru mine o taină a superiorităţii  jurnalistice. M-am gândit că şi ruşii au avut un spion celebru, cu nume nemţesc, (numele îmi scapă), ataşat de presă la ambasada URSS într-o ţară beligerantă, în cel de-al doilea război  mondial.

Dar alte condiţii.

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Proză

Hai să dăm mână cu mână, Versus HOŢIA ROMÂNĂ!

Motto:”Mulţumesc lui Dumnezeu pentru oamenii proşti!

Datorită lor, noi, ceilalţi, părem deştepţi”.-Mark Twain.

Aseară, mi-a căzut în mână,  cartea „Controlul MINŢII” de HAHA LUNG. De acolo, şi motto-ul, care m-a făcut să mă întreb:”oare care-i gradul de dezvoltare cerebrală a PDL-iştilor şi a simpatizanţilor lor, de Traian Băsescu a început să pară mass media , aproape diabolic de iscusit în gândire?”

Este de fapt, o întrebare retorică, neinteresându-mă nici unul, nici alţii, decât într-o privinţă pragmatică.

Va fi capabil USL-ul  să recupereze hoţiile acestora?

Şi cum anume?

Da ,îl cred capabil, dar nu de unul singur, ci doar cu ajutorul presei, care a dezvăluit nereguli înspăimântătoare.

Şi, încerc o listare a acestor eminenţe cenuşii, care s-au distins, nu doar printr-o ascuţime spirituală, ci şi printr-o tenacitate pertinentă, bazată pe virtuţi româniste, susţinute  de un patriotism demn de minţile şi inimile strălucit ale făuritorilor ROMÂNIEI noastre,

în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor netrebnice, prin care a trecut Naţia română.

Nu cred că sar peste cal,  exprimând această apreciere.

Cu puţină preocupare istorică, se vor reuşi găsi, exemple demne, să evidenţieze numele care urmează,  şi despre care, cred că guvernul Ponta, ar fi fi bine să ţină seama, ca de o oportunitate imperios necesară.

Am în vedere, câteva persoane, pe care premierul Ponta ar trebui să fie, şi în somn, focalizat.

Concret, mă gândesc la  ziarişti incontestabili, de investigaţie, capabili să facă lumină şi în cele mai tenebroase coclauri guvernamentale.

Aceste personalităţi, ar fi: Oana Stancu, Dana Grecu, Oana Stănciulescu, Sandra Stoicescu, Carmen Avram, Radu Tudor, Victor Ciutacu, Răzvan Dumitrescu, Adrian Ursu, şi neapărat Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, profesorul Ilie Şerbănescu,  precum şii „amfibianul” Bogdan Chireac,  sau domnul director de la Cotidianul.

Scuze, că nu m-am gândit decât la aceştia.

Dacă USL, vrea să ierbicideze Ţara de pirul paiaţo-pdlist, şi acoliţilor lor, ca Ea, România, să nu fie destructurată instituţional, ca iniţiativa antreprenorială legală, să se desfăşoare în toată plenitudinea virtuţilor sale social-liberale, să apeleze cu sârg,  bună credinţă, şi consecvenţă, la toate aceste personalităţi, cărora, aparent, nu le este indiferentă reabilitarea României.

Cum?

Simplu, să-i solicite şi să levalorifice banca de date  informaţional-infracţionale actuale, din ţară.

Cu un amendament însă: sub coordonarea directă a domniei sale, şi, mai ales, fără şefi.

Sindromul „şefitei”este marea metastază a românului.

Simptomul? „Părerita!”

Geme virtualul de visceralităţile  acestui simptom.

Madi şi Onu

6 comentarii

Din categoria Diverse ..., Educaţie

DARWINISM!

Motto:”Funcţia dezvoltă organizaţia!” –truism politic.

Emisiunea de sâmbătă, a Oanei Stancu, despre silvicultorul Deaconeasa, mi-a solicitat intens memoria: am repetat aproape tot calendarul ortodox.

Iar noaptea am avut un vis.

Ca deobicei, când privitul la A3, îmi tulbură profund, spiritual justiţiar independent.

Cum?

Simplu. Avenit la mine, Sfântul Petru,  să mă asigure de neadevărul celor care m-au tulburat.

Mi-a spus că dă şi în scris, cu pecetea de la Poarta raiului, că s-a încercat manipularea mea.

Îl privesc tulburat, necrezându-mi ochilor, de ce forţă are adaptarea la mediu.

Sfântul, în loc de barbă şi privire blajină,  semăna cu domnul Blaga, cu adevărate fălci de rechin, dar mic şi cocoşat.

M-am prins, şi am încercat să-i adopt metoda.

De la SUN TZU, am învăţat că trebuie să-ţi prosteşti rivalul, dându-i impresia că îl crezi.

Am zâmbit, m-am ploconit cuvios,  şi mi-am exprimat îngrijorarea, că probabil meseria lui este tare dificilă.

-Nu prea mai este, a fost, mi-a răspuns el. Când apare unul, la Poarta Raiului,îl întreb conciliant:

-”Ai carnet?”

-Nu, dar îmi fac, dacă doreşte Sfinţia ta.

–Bine, taică, atunci, completează formularul ăsta!

Cu aer uimit, ridic din sprincene, a surprindere.

Moşul,mă înţelege, şi-mi răspunde:

-Păi nu-i greu, că majoritatea sunt oameni cu carte.

Poartă cămăşi albe, curate, nefolosite încă. Înţeleg, şi întreb:

-Astai tot?

-Nu! După completarea cererii de înscriere, îl întreb:

-Ştii, ce ai de făcut?

-Da, Sfinţia voastră: defrişez tot…, nu rămâne nimic. Îi calc pe toţi, care vă stau în cale!

-Bine-ai venit, fiule! Şi-i deschid larg…, Poarta Raiului.

M-am trezit din uimire, la chemarea soţiei, că Ponta anunţă la tv, măsuri financiare pentru economia Ţării, favorabile

mediului de afaceri, cu efecte benefice, pentru oamenii de afaceri,

pentru  începerea rezolvării evaziunii fiscale, şi

 pentru crearea de noi locuri de muncă,

 precum şi despre mărirea salariilor cu 8  şi 7,4 procente, succesiv.

Madi şi Onu

4 comentarii

Din categoria Politică

VOI FI DESCHIS!

N-am să ascund, că mă macină, accesările şi comentariile  puţine, la posturile mele. Această lacună, mi se pare asemenea dispreţului puterii, în a nu lua în seamă rezultatele investigaţiilor Presei, între care, Oana Stancu, e un vârf de lance.  Îmi place Doamna aceasta, pentru că eu nu mă simt capabil de valoarea lucrărilor  sale.

Ciudat însă, că şi Domnia Sa, vorbeşte cam singură. Nu văd impresionate, nici Opoziţia, nici Puterea, ca să se autosesizeze de neregulile strigătoare la cer, demascate despre aşa zise afaceri imobiliare, cu aparenţă frauduloasă, petrecute aiurea, în vai de năpăstuita noastră Ţară. Revoltat la culme, după ce mă îndopasem cu extraveral,am ajuns să mă întreb: dar când au început aceste activităţi?De ce nu s-a autosesizat nimeni, când totul se petrece sub ochii mai marilor noştri.

Foşti şi actuali!? E ca o boală contractată în timp, iar astăzi, îi constatăm  metastaza. Năucitor, nu? Şi atunci, cum să nu strige, acuzator,Puterea, împotriva Opoziţiei, din toţi rărunchii, până la nevoia de transplant, în Clinici străine? Că pe specialiştii noştri,  i-am discretat destul, cu nevoia  de a ne da deştepţi, cu orice preţ.

Gem talk-show-urile, de palavragii părelnici, despre câte-n lună şi-n stele nereguli, se petrec jenant, pentru demnitatea noastră naţională. Aduc însă audienţă.

Văd că nu ne lăudăm cu numărul de infracţiuni naţionale, rezolvate de media, ci cu audienţa adusă de relatarea acestor anomalii flagrante. Ce contează, publicitate să atragă! Păcat de capabilitatea Oanei Stancu. Şi de inutilitatea trudei sale! Să fie vorba de o complicitate generalizată? Mă opresc! Am terminat extraveralul, iar neliniştea mea, nu ajută cu nimic, la disiparea răului.

Mă conserv, pentru momente mai propice,  care vor veni  curând, după alegerile generale!

Aaaa! Audienţa mea? Ce contează, când oameni incomparabil mai valoroşi, sunt ignoraţi???

Madi şi Onu

Un comentariu

Din categoria Râsu/Plânsu

PLÂNS

Uneori, putem fi paradoxal ludici.  Bunăoară, ieri, văzând durerea nordcoreenilor, la moartea Conducătorului, am fost impresionat. Dar la privirea rece a lui Gâdea, mi-a trecut… , cum mi-a venit.  Este drept, am şi gândit: dar dacă sunt bocitori plătiţi ? Că se obişnuieşte şi la noi.

Nostim, însă  gândurile au luat-o razna.

În cazul decesului Seniorului Voiculescu, Mihai Gâdea ce funeralii îi va organiza ? Va tocmi bocitori şi bocitoare, cum o face chipurile, de mila suferinţelor poporului român ? Vor fi aceiaşi, care mă intoxică zilnic ?  Încerc să m-il închipui pe Marele Patron, dus pe gânduri, trist, din cauza  zâmbetului Preşedintelui, parcă făcându-i cu ochiul:  „Ei, na, că nu m-ai suspendat, şi nici n-ai s-o mai faci !”

Iar jos, la poalele mesei „prea Întristatului”, înghesuiţi de durere plătită, în aceeaşi cohortă antiputere, cu gestică de pantomimă nordcoreeană:

Oana Stancu, cernită, ca de cortegiu funebru, plânge reţinut, cu inflexiuni grave, numai de investigaţiile ei, ştiute.

Adrian Ursu, cu maxilare puternice ca în filmul FĂLCI, şi obrajii roz bucălaţi de patimi culinare neostoite, de grija celor căinaţi, suspină îngândurat, cu priviri pierdute, asupra viitorului. Epoca anticomunistă, instaurată ca o ”soluţie imorală” a devenit desuetă. Ce rating, îi mai rezervă viitorul ?

Dana Grecu, vizibil afectată, roteşte ochii printre lacrimi, parcă implorând ajutor.

Radu Tudor e mai departe, la capătul rândului, nu o poate sprijini. Personalitatea sa dezinvoltă, cu ochii adânciţi în orbitele inundate de stropi milităroşi, nu o zăreşte pe Dana, în restriştea ei.

Repetând obsesiv, ca la Subiectiv,”de ce…, „Şefu”, de ce ? Răzvan Dumitrescu plânge în pumni, precum gânditorul de la Hamangia.

Sandra Stoicescu, prezenţă fizică inedită, privind la  Mircea Badea, care pare a nu da doi bani, pe spectacol. Poate, Mircea gândeşte tot în lacrimi, dar în stilu-i specific, ireverenţios:”asta-i tot, alt şef, altă comandă!”

Pe Mihai Gâdea, nu-l văd. Probabil se ocupă de lotul doi, de bocit( meditat ritos de profesorul Valentin Stan, dacă mustrările de cuget, de a-şi fi înfruntat Stăpânul în lipsă, cu câteva zile în urmă, îi vor permite).

Aş vrea să-i văd faţa lui Mihai, alungită de o tristeţe teologic simulată.

Oare ce face Andrei Pleşu ? Se va afla ceva în Dilema, despre toate aceste tristeţi ?

Madi şi Onu 

3 comentarii

Din categoria Râsu/Plânsu, SARCASM