Arhive pe etichete: parlamentar

BAC!

Locuiesc într-o zonă multicoloră. Iar dimineaţa, văd pe fereastră, mult tineret ,spre copii, cu celulare în mâini. Mă minunez şi-ii invidiez, pentru că mă simt depăşit de performanţele lor în mânuirea acestora. Concomitent însă, îmi creşte inima pentru viitorul educaţiei. Întrezăresc în ei, viitorii absolvenţi de BAC, fără tragedia statistică actuală a sesiunilor şcolare.

Mare lucru şi civilizaţia informatică. Acel 10 la sută utilizat din creier, se va reducela 0,1la sută, iar restul va ajuta SPIRITUL, şi să te ţii la ”IQ” pe români. Şi ce Parlament vom avea, şi ce legi ei vor scotea! Sau mai câte, le vor corecta.

Încercând o finalitate predictivă, ce mai edenică ţară va deveni România.

Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Proză scurtă.

TOP

Dedicaţie: „Theodoreitheo!”

Motto:”Nihil sine Patrie!”- Onu

După ce am savurat imaginile foto ale mirificelor privelişti  maramureşene, postate pe un blog, am  adormit ca un prunc.

M-am trezit zgâlţâit energic, de umăr. Era soţia

Hai dragă, iar vreo virtuală, nici în somn, nu-ţi dau pace?

– Ai măăă…, ce faci, ai distrus un moment deosebit. Se păruiau doi parlamentari.

-Da? Ciuleşte ea urechile. Pentru referendum, pentru coabitare sau pentru viitoarea constituţie?

-Nu ştiu, au ieşit din clădire, urmăritul pitindu-se după trecători, până a văzut autobuzul în staţie şi s-a ascuns după mine, tremurând. Cred că era minoritar, sau  speriat rău, că parcă nu vorbea corect româneşte.

Al doilea, un mătăhălos, cu ochi mânioşi,  parcă aruncau tot soiul de sudălmi, l-a şi zărit, şi a început să-i care nişte pumni parlamentari, pe care, bineînţeles, tot eu îi încasam.

Şi boscorodea ceva, într-o limbă neaosă, dar enervată.

–Ce, ce?  mă întreabă ea, dându-mi drumul din strânsoare.

Atunci, am înţeles, de ce simţeam loviturile, care cică  în vis, nu se percep.

Totul se petrece ca într-un joc al umbrelor.

-Nu mai ştiu , mă frec eu la umăr. Ceva în genul:

”vrei Ardealul, ai? No, îţi dau eu ţie Ardeal!”.

 Şi trosc-pleosc, nişte loazbe, cât lopeţile.

 -Şi tu?

-Eu, ce? Să-i fi cărat suplimentar, nişte pumni?

-Nu, nu, de ce n-ai plecat, să-l laşi pe furios, să-l tăbăcească bine!

-Păăăi, nu m-am gândit, că tare îmi plăcea!

Onu

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Patria