Arhive pe etichete: post

GREŞIT?

Când cuiva, postul dedic,

Sau un comentariu stric,

Şi răspunsul nu primesc,

Multe frământări, îmi fac,

De nu cumva eu greşesc.

Nu mă supăr, pentru rima căutată

Dar mă doare parcă-n suflet,

De persoana abordată!

Oare, să nu fi-nţeles,

Şi s-a simţit ofensată?

Poate am fost eu, ambiguu

Şi persoana derutată?

Nu mi se întâmplă des

Eu negândind de rău,

În aprecierea scrisă.

Dar mă supără dispreţul

Indiferenţei manifeste

De pe vârf de munte,

Cu pleşuve creste

Se spune, că pentru trafic,

Multe vizite să faci.

Am ratat,  nu mai repet

Încercarea inutilă

Surdo-muţii a-i atrage,

Pe umila mea movilă.

Rândurile de mai sus,

Sunt bilanţul neplăcut

În anul aproape scurs

Ce-n două zile, va fi dus.

Onu

10 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Poezie

COINCIDENŢE ?

Motto: ”Decât să ajungeţi la doctor, mai bine ţineţi o zi de post” – Plutarh

 Am scris, nu demult, despre restricţia calorică. Povestindu-vă, am făcut nişte conexiuni, pe care vi le supun aprecierii şi poate conchidem ceva benefic, în perspectiva crizei cu care suntem ameninţaţi. Mereu, m-a contrariat mizeria alimentară  căreia erau supuşi deţinuţii politici comunisti.

Nu mă îndoiam de adevărul celor spuse, dar ceva nu-mi dădea pace. Rezistenţa lor supraomenească, în timpul detenţiei şi longevitatea lor, după ieşirea din temniţă.

Pentru argumentare, trec de cazul evreilor scăpaţi din lagărele naziste, numai piele şi os. Mă opresc la unchii mei, avocaţii, care au trăit, peste 90 de ani !

Unul dintre ei, prin graţia româno-comunistă, a beneficiat şi de domiciliu forţat, post detenţie. Şi voi continua exemplificarea, prin câţiva lideri politici, din care, doi ,nu se poate crede că ar fi avut  avantaje alimentare.

Am în vedere pe liberalul Mircea Ionescu- Quintus, şi pe recent regretatul lider ţărănist Ion Diaconescu.

Am mai citit  despre încă un ţărănist nonagenar, trecut în lumea celor drepţi, la rândul său, victimă a detenţiei comuniste. Nu-i reţin numele. Dintre cei în viaţă, mă mai  gâdesc la domnul academician Gabriel Ţepelea şi domnul Ionescu-Galbeni, personalităţi marcante ale PNŢCD.

Excepţie, ar constitui-o Seniorul Corneliu Coposu, unde fumatul excesiv, cred că a avut contribuţia sa fatidică.

Este o ipoteză, pe baza unei constatări din viaţa curentă,nu o concluzie. Mă gândesc, la porţiile mici, discriminatorii la mese, primite de acestia, care probabil acopereau 70% din  capacitatea stomacului, (şi aşa restrânsă ,urmare a nemâncării, la care erau supuşi), ca şi la zilele de nemâncare, precum postul recomandat în  motto.

Încercând să înţeleg practic, presupun că pe lângă porţia  redusă calitativ-caloric, mai era probabil micşorată cantitativ, cu cel puţin 25%,  din necesarul zilnic, prin blidele mai mult goale în care-şi primeau  resturile respective, au permis o adaptare a organismului, la supravieţuire, cu implicaţiile sanitare benefice postfactum, aferente.

PS: Am  fi încântaţi, dacă o asemenea idée, potenţial benefică sanogen, ar fi completată de vizitatorii noştri.Cărora, de ce nu, le este dedicată, din toată dorinţa  virtuală, de bine !

 Mai ales, prin perspectiva  de genocid  ce ni se prefigurează.

 Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria De sănătate ..., Diverse ..., Educaţie, Politică, Sănătate

Canon de post

Nailed_To_The_Post_I_by_l8

Şi după ce au rupt din ei şi pâine,
În posturi lungi – morminte reci, şi frânte,
Dar încă vii, târându-se spre mâine 
Le-a mai rămas încă-un canon: SĂ CÂNTE !

Din Babilonul zilelor de câine,
Îngenuncheaţi pe lângă o icoană,
Sau implorând pe lângă moaşte, hrană,
Pentru acei ce n-au putere, mâine

Mai au o ascultare: SĂ NU DOARMĂ !
Estimp, pe lume, Europa toarnă
Containere cu pâine – drept în mare
Estimp, nişte copii, visând mâncare,

Flămânzi, se sting, precum o lumânare,
Şi mor flămânzi, gemând, într-o lucarnă
De sus, şi Dumnezeu, se înfioară
Şi ar grăi, dar nu are cuvinte

Căci sfinţii lui, din lut, sau oseminte
SĂ SIMTĂ, au canon ! Dar SĂ NU PIARĂ !
Şi nici măcar pe cruce, SĂ NU MOARĂ !

Şi POSTUL DE CRĂCIUN, DE-ABIA ÎNCEPE

Mereu, din ei, mai taie o felie
Doar, doar, cu ea, măcar o fiinţă vie
Va dumica cu ea, printre OTREPE
Noi mergem mai departe, printre ŢEPE,

Ei au canon: să-L ROAGE să ne IERTE !


Jianu Liviu Florian

7 comentarii

Din categoria Credinţă, Jianu Liviu-Florian

Postul Crăciunului

Pentru Postul Crăciunului se lasă Sec în seara zilei de 14 noiembrie, iar dacă această dată cade miercurea sau vine­rea, se lasă Sec cu o zi mai inainte. Postul durează până în seara zilei de 24 decembrie inclusiv.

 

 

Postul Naşterii Domnului (al Crăciunului) a fost rânduit de Bi­serică pentru a-i pregăti pe credincioşi spre cuviincioasa întâmpinare şi serbare a marelui praznic al naşterii cu trup a Mântuitorului. El aduce aminte creştinilor de patriarhii şi drepţii din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea şi nădej­dea venirii lui Mesia – Izbăvitorul.

Primele menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început unii posteau numai şap­te zile, alţii şase săptămâni ; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Sinodul local din Constantinopol ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi) a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând de la 15 noiembrie.
Acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dum­nezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Sursa: Creştinortodox

Scrie un comentariu

Din categoria Credinţă