Arhive pe etichete: prezumţia de nevinovăţie

Pe scurt…

Nu excelez în texte abuziv de lungi.

Pur şi simplu m-aş plictisi şi indispune citindu-mă.

Să renunţ la blog, nu mai pot.

Am căpătat o dependenţă sinonimă viciului.

Dar ca să mă împac pe mine însumi, îmi voi adapta postările la prezentarea unora aprecieri scurte.

Asupra a diverse nedumeriri în privinţa comportării unor entităţi biologice, ale căror manifestări nu le înţeleg.

Spre pildă, Primarul Capitalei, medicul Sorin Oprescu.

Asupra a două aspecte din viaţa sa.

Primul,acela al necazului său judiciar.

Merg pe prezumţia de nevinovăţie, dar ceva ilogic, mă terorizează.

De ce a fost nevoie să faciliteze pretextul aşa zisei mite?

Flagrant sau nu, gestul său sumbru,de a-i fi parvenit bani înseriaţi, astfel ca să poată fi acuzat de corupţie este cel puţin aberant.

Apoi, alt aspect, mă nedumereşte cumplit.

Acela al sănătăţii. Am înţeles că de zeci de ani, este insulino-dependent. Devine cred jenant pentru un medic, (reputat zice-se), să tolereze în corpul său, o boală atât de perfidă ca diabetul

Şi dacă medicina s-a dovedit neputincioasă, pregătirea sa mediclă, ar fi fost de natură să-l orienteze către potenţialul de autovindecare al organismului, folosind terapii complementare.
Sau,Domnia sa ca mulţi medici este atât de închistat în neputinţa Divinului din Natură, încât a ignorat pur şi simplu , măcar posibilitatea de a fi încercat o cale complementară  spre a-şi fi învins boala…

I-a fost mai uşor să ajungă Primarul Capitalei, decât să-şi refacă şi gestioneze propriul capital de sănătate., scăpând de tributul plătit diabetului.

Dar probabil fiecare cu plăcerile sale.

Altfel spus, cu Soarta/Karma sa.

De unde şi vorba, că ne-o facem cu mâna noastră.

Onu

Reclame

8 comentarii

Din categoria agini de jurnal, Pagini de jurnal. Proza scurta.