Arhive pe etichete: psihologia mulţimilor

Mielul pascal

Românul e un popor milos. Într-atât, încât persoane cu morgă de intelectual, nu se sfiesc să apară public, să demonstreze în favoarea câinilor vagabonzi din localităţi.

Te uiţi la ei, şi-ţi vine să le plângi de milă.

Zilele trecute, am citit un articol de  blog, impresionant, despre lipsa de omenie a unor ţărani, care –şi  sacrifică mieii, iezii, şi alte vietăţi din ogradă pentru un ban. Sunt derutat.

Unde-i omenia, de care se face atâta caz?

Sau nu de omenie este vorba, ci de”interesul poartă fesul”!

Ori, pur şi simplu de efectul “psihologiei mulţimilor”!

N-am auzit de o ştire televizată, în care miloşii de ocazie ai maidanezilor să fi sărit în apărarea mieilor dePaşte, sacrificaţi cu bună ştiinţă pentru egoismul sălbatic al burţii unora cu ocazia Sărbătorilor Pascale.Tot nişte vieţi nevinovate, tot nişte creaturi ale Domnului.

Sau normele omeniei, au valoare doar pentru satisfacerea unui egoism dezmăţat, în susţinerea căruia,  Divinitatea,  normele etice, sunt pretexte, beţe de chibrituri  pentru a aprinde vâlvătaia lăcomiei primitive.

Cu tot dezgustul pentru unele hiene, mă întreb când vor ajunge şi ele bipede.

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Pagini de Jurnal

AŞA, NU E BINE!

Uneori, observ la comentatorii politici, încercarea primită cu oarecare satisfacţie, de a se induce existenţa unei stări maladive, la nivelul cerebral al câte unui oponent politic.

Metoda, mi se pare riscantă, din punctul de vedere al psihologiei mulţimilor,  înclinate a reţine aspectele afective, precum compătimirea, mila  şi iertarea. Nu mai spun, de consecinţele  educaţionale asupra acestora.

Să zicem, spre exemplu, că se arată, pe bune, despre mine, lucruri rele pe care le-aş fi făcut, ca preşedinte.

Nimic greşit, dacă într-un exces de zel, nu se supralicitează îndârjirea, prin invocarea în statutul meu existenţial, a unei stări de dereglaj mintal, aspect ce poate stârni compătimirea, cu consecinţa ei, iertarea păcatelor.

Aşa că, le recomand celor cărora excesul de zel, în a părea prea deştepţi, îi duce  la argumente gen”cred că a luat-o razna”, s-o lase mai moale.

Nu este exclus, ca psihologia mulţimilor electorale să reacţioneze în maniera: „îl votez, dă-l dracului, tot e pe ducă; l-a pedepsit destul Dumnezeu!

(Inspirat de cartea „Controlul Minţii” de HAHA LUNG)

 Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ...