A mai căzut o frunză
Din copacul năruirii Ţării,
Răsărit în contra Firii
Urmare PUR trădării
Consecventă lacom sie
Şi năravului turnării.
A mai rămas un ciot, să piară,
În vârtejul de afară
Şi când el, va fi căzut
Cuibul bufniţei-i „kaput”
Mirabilă, frunză căzătoare,
Garant Speranţei viitoare
Orice.., oricine.., de tine , va lătra,
În imbecilă epatare,
Respectuos.., Ţie.., mă înclin!
Ca dătătoarei de viaţă,
Raze de soare
Madi şi Onu
