Arhive pe etichete: romani

CUI PE CUI SE SCOATE !

Motto:”Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”-proverb românesc

În ultimele zile, multe persoane, cu morgă de îngrijorate, pentru soarta celor 7,4 milioane, de yesmeni, din 29 iulie crt.,

se dau de ceasul morţii, întrebându-se, ce va face Parlamentul mâine. Nu cred că Traian Băsescu, îşi va fi făcut atâtea procese de conştiinţă, faţă de acest fleac. Fleac, pentru mine, care am fost tratat ca atare, prin invitaţia acestuia:

”ROMÂNI, NU VENIŢI, LA VOT!”

deşi era dreptul meu constituţional.

Iar de aş fi un Parlament integru, aş reduce totul la raţional.

Anume! La alegerile locale, au venit cel puţin  10 milioane de cetăţeni, cifră care reprezenta cvorumul necesar salvării palatului Cotroceni.

Invitaţia de mai sus, ca şi a aşa zişilor patrioţi, PDL-iştii, au subţiat cifra, la circa 8,5 milioane, pretext, pentru aşa bănuita CCR, să invalideze Referendumul.

Astfel, problema devine simplă: „îţi răspund la fel de inteligent şi amoral, tot prin boicot”.

Dacă tu m-ai îndemnat la ignorarea Constituţiei, iar pe simpatizanţii tăi, la absenteism, şi eu, absolut legal, voi uza de teza  aceluiaşi îndemn, să nu fiu acuzat de a-ţi fi ignorat pilda, spre binele Naţiei, de care vrei să pari că ţi se rupe sufletul, compromiţând-o, pe unde apuci!

Ca să ne învăţăm să fim serioşi!

SINE IRA ET STUDIO.

 

Madi şi ONU

 

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ...

ROMÂNIA ABANDONATĂ !

Motto: ” Operaţia a reuşit, pacientul a murit ” – Romanian Malpraxis

Ieri, Nokia ! Azi, Boc, iese ca un preşcolar naiv şi se arată surprins. Îl urmează Băsescu, în stil „mama Omida”, care prezice şi alte  plecări.

 Simt că încep să ajung la limita suportabilităţii privind incapacitatea acestor pinochio, de a-şi recunoaşte lipsa performanţei manageriale,  pe care, oricum ai privi-o, le conferă statutul de ilegitimitate pentru malpraxis. Ştiu că „drumul spre iad este pavat cu bune intenţii”, dar cred că este cazul să le strigăm plin de mânie daco-romană: ”Până când, Bubulina !?” Şi, cum ne-am convins că nu-i duce capul,  îi întrebăm : Dacă vă erijaţi în dreapta autentică, de ce nu valorificaţi potenţialul financiar al miliardarilor români, indiferent de orientarea ideologică a acestora, întru refacerea tezaurului agricol şi a capitalului de hărnicie şi îndemânare autohtonă, demonstrat de confraţii noştri în pribegia, la care i-aţi condamnat ? Orientativ, vă reamintesc, din istoria dreptei, pe care cu jenant cinism, o revendicaţi:

În noiembrie 1921, Congresul PNL la Bucureşti iniţiază principiul ”prin noi înşine” , în vederea valorificării bogăţiilor ţării, ”în primul rând prin munca ,iniţiativa şi capitalurile româneşti ”.

 Ce ziceţi, se poate ?

Şi aş mai reaminti, spusele  domnitorului Lăpuşneanu, bosumflatului Moţoc: Proşti,  Moţoace, dar mulţi !  

 PS: În sfârşit, un invitat, agasat de insistenţele moderatoarei Dana Grecu, a pus-o amiabil la punct, atrăgându-i atenţia, că prin insistenţele sale, face o bună mediatizare lui Boc şi aşa zisei consiliere Vass, pe care  el, din dezgust,  nici nu-i mai  priveşte.

Madi şi Onu

7 comentarii

Din categoria Politică

Aşa să fie, oare ?!

 Motto:  ”Nu se stie, niciodată !” – Anonim

Ca undele, într-o mişcare seismică  şi în politica dâmboviţeană, noutăţile se succed vertiginos: Senatorul Vadim Tudor afirmă că , preşedintele Băsescu ar avea …”tumori pe creier şi la ficat”. Nu vreau să-l cred; ar putea fi o glumă macabră. Totuşi, ceva mă derutează …

Acelaşi, cu ”tumori pe creier şi la ficat, îşi afirmă profunda concluzie de gândire politică economică, cum că impozitarea tuturor veniturilor românilor, indiferent de cuantumul acestora, ar însemna un reviriment pentru economia romanească.

 Chiar aşa ? Să jecmăneşti nişte nenorociţi, care şi aşa sunt la limita subzistenţei ? Şi să nu scoţi un sunet despre impozitarea economiei subterane, care, din auzite, ar aduce venituri de zeci de miliarde de euro ? Ca să nu-ţi pui camarila, la treaba ? Sau să nu se ocupe pe brânci, să acceseze fondurile europene acordate gratuit ? Mi se pare cel puţin ciudat, dacă nu anormal ! Tot acelaşi, afirma despre doi portocalii, care au început să conştientizeze dezastrul  de neîncredere în care se află PDL-ul, că de-ar fi preşedintele partidului, i-ar da afară. Iar un aspect de hiatus neural, în comportarea bolnavului lui Vadim.

Colac peste pupăză, liderul PSD, asupra unor afirmaţii tendenţioase privind capabilitatea la guvernare a PSD sau PNL, se exprimă: ”Declaraţiile preşedintelui sunt neserioase şi mincinoase”. Aspecte evidente, care mă pun pe gânduri: Nu cumva senatorul Vadim, are dreptate ? Şi brusc, mi se face frică… Dar dacă bietul om, are aceste incoerenţe, ca urmare a tumorilor respective ? Să fie neoplazice, să fie expresia indiferenţei în faţa unui sfârşit inevitabil ? Şi într-o supremă pierdere a discernământului, precum sinucigaşii, să nu-i mai pese de soarta celorlalţi, rămaşi după el: cetăţenii, care l-au ales, sau se compromit, în continuare, susţinându-l neghiobeşte ?

O fi aşa, n-o fi aşa ! Nu-mi dau seama; dar o milă nesfârşită mă cuprinde pentru orfanii  săi alegători şi susţinători ! Dar poate nu-i adevărat şi n-o să moară de tumori !? că, nu se ştie, niciodată !

Onu

30 comentarii

Din categoria Politică

Argumentul ”Foame”

Când sunt întrebat de propriile-mi nedumeriri, de ce ”mai marii vremii post revoluţionare” …

Atotştiutori (având CV-uri doldora cu facultăţi, masterate, doctorate şi specializări în străinătăţuri, că te-ntrebi de ce le-or fi făcut, şi la ce le-or folosi; timpul nostru al fiecăruia, fiind alcătuit din aceleaşi 24 de ore);

Poligloţi şi Multipoliticieni (unii, plimbându-se prin partide, ca paraziţii de pe un corp murdar pe altul; iar altul, cândva comunist,  fost marinar, pe mare şi azi, anticomunist cameleonic);

Arhipatrioţi (nu pentru”stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, cu teritoriu inalienabil, ci pentru o suveranitate morbidă, în interes propriu),

… şi cine mai ştie ce alte specimene, încă nemanifestate; criza economică, şi spectrul portocaliu, ne-au arătat că mai putem avea surprize neplăcute  …

Manifestări tălâmbe, de genul refuzului recunoaşterii realităţii, cu obstinaţia sinucigaşului incurabil, nu sunt excluse.

Aşadar, mă întreb … de ce toţi cei de mai sus, nu realizează rolul vital al potenţialului agriculturii pentru România ?! Nu disper însă, şi încerc prin prezentul post, o formă de exerciţiu/test psihologic,  să-i ajute la o conştientizare a propriei condiţii electorale muribunde, cu un indice de vitalitate stabilit prin sondaj recent, de 12 %. Anume, să stea faţă-n faţă cu propria conştiinţă, trecută prin stomac. Un stomac gol, aşa cum poate nu l-au cunoscut, nici înainte de 1989, nici după. Altfel spus, o cură de nemâncare.

Iar dacă acceptă propunerea, chiar din a doua zi de cură, când vor simţi o foame chinuitoare, să se ducă la frigider, să-l deschidă, dar să şi-l închipuie gol (pentru că nu pot crede că la dânşii frigiderul a fost vreodată gol); să îl închidă şi să meargă în piaţă, fără să cumpere ceva, gândindu-se că nu au bani, urmare a reducerii veniturilor, prin ostilitatea Opoziţiei sau că piaţa, din cauza sărăciei, este fără produse.

Apoi, să meargă pe câmp, şi să-l vadă nearat şi nesemănat, după cât sprijin financiar au catadixit să le acorde agricultorilor, ca să-şi rezolve lucrările specifice (echipamente agricole pentru arat, semănat şi cultivat; airbusuri  pentru fertilizat si erbicidat, echipamente pentru irigat, combine de recoltat).

În sfârşit… să privească silozurile goale şi să se întrebe, din ce importuri să le umple, şi mai ales …cu ce bani ?! În acest periplu gastro-mental, foamea minţii va lucra şi-i va  lumina asupra rosturilor existenţiale naţionale ale agriculturii noastre, determinându-i să-şi conştientizeze incapacitatea politică şi administrativă de a se afla în fruntea ţării; şi că ar fi poate cazul ingestiei unei doze de “furadan”, salvatoare pentru ţară !

PS: 1. Un simplu exerciţiu/test de imaginaţie, pentru perceperea propriei inutilităţi politice, a neaveniţilor înscăunaţi prin  naivitatea bunei credinţe a românului.

     2. Postul se doreşte şi o apreciere, faţă de articolul lui Cati Lupaşcu, ”Viaţă furată”, un excelent pamflet la adresa goanei furibunde, a multor aşa zişi politicieni, după numeroase diplome de studii, care vai de capul lor, cine ştie, cum vor fi fost obţinute !

10 comentarii

Din categoria Politică

Miting şi Petrecere !

Organizat, decent, civilizat, revendicativ, mitingul de protest de ieri, nu a ratat ocazia de a nu-şi întrerupe amuzamentul cotidian, fie şi într-o situaţie de protest, precum cea amintită. Aşa, am observat cu mândrie naţională, germenii distractivităţii la români …ca la votarea Preşedintelui !

Cel puţin două momente, au fost reprezentative: la melodia Pinguinul, din unduirile, parcă languroase ale unor demonstrante, în ritmul melodiei, am avut senzaţia că din peisaj lipseau câteva butoaie cu bere, mirosul fumuriu al grătarelor micilor PDL-işti şi îmbulzeala sârguincioasă, pentru achiziţionarea lor, a demonstranţilor, fericiţi, că truda nu le-a fost în zadar.

Apoi, paradeala pe care a primit-o PDL-istul Hoară, lucrul conştiincios şi bine făcut  prin aruncarea ouălor în capul acestuia, de mă miram de ce se temeau ca de musca ţeţe poliţiştii, ca şi de sârguinţa conştiincioasă şi omenoasă, cu care un demonstrant, îi turna conţinutul unei sticle de oranjadă; să-i intre bine în cap momentul adevărului ! Ce să mai spun despre fuga cu care a prins taxiul din mers !? După cum pertinent, a  remarcat Madi, avea sprint, PDL-istul ! Asta, mi-a amintit o scena pe un stadion, unde alergau două fete: una înaltă, cu pasul lung, şi alta micuţă, ale cărei picioruşe, parcă ţăcăneau pe loc, pista. Şi, mi l-am închipuit pe dl. Boc, stimulat de  sprintul lui Hoară, ţopăind, printre picioarele demonstranţilor, în disperarea de a a se ascunde. Şi mi-a fost tare milă de el ! L-aş fi rugat să mai rămână, să tragă ponoasele !

PS: Dacă cititorul, nu şi-a dat seama, precizez că era să mă prăpădesc de râsul celor  scrise !

HA, HA, HAAAA ! Ce-mi plac glumele mele !

23 comentarii

Din categoria Politică

Veselia şi randamentul muncii, la români …

 Am văzut odată la lucru, două echipe de muncitori: una de saşi, alta de românaşi (îi dezmierd, conform “Rooomânaaşuuuluui, îi plaaace……”). Ce diferenţă între ei; saşii munceau tăcuţi şi preocupaţi; morocănoşi parcă !

Românaşii, ce bucurie de viaţă; munceau raţional, cu pauze lungi şi numeroase, intens trăite spiritual, de nu le mai venea să reia lucrul; ce mai glume, ce bârfe, ce tachinării reciproce,  şi ce mai şarje amicale asupra ursuzeniei saşilor. Distracţie ca la ei, la nimenea! În sfârşit, ziua răsplăţii; saşii încasează cel puţin dublu şi pleacă demni, spre casă, într-un dispreţ suveran, faţă de veselia românească. Precizez că era un şantier cu specific de terasamente.

Un caz similar, la fabrica de rulmenţi, din Alexandria; tot în România. Evident, alt specific, mai exigent, nu doar să-ţi bagi piciorul în cazma, fără să gândesti. Echipa străină era compusă din japonezi; atmosfera de lucru, ca mai sus; dar finalul a fost diferit; românaşii n-au mai văzut încasările japonezilor; fuseseră daţi afară pentru activitate nerentabilă. Au făcut probabil mult haz de necaz; c-aşa-i românul fire veselă; şi admirator neînţeles al prosperităţii altor naţii, care-s nişte încuiate într-ale distracţiei. Cele două episoade, mi le-am amintit, citind postările penibile dintr-un blog local, intens vizitat. În Ajun de An Nou, 2009.

39 comentarii

Din categoria De pe bloguri ...