Nu am cont pe Facebook.
Mi se pare inutil.Mă bătea gândul să-mi deschid şi eu unul, să fiu chipurile, în rând cu toată lumea.
În ultimul timp, mi-am schimbat părerea despre sine.
Asta nu înseamnă că am prejudecăţi.
Ci pur şi simplu, introspecţia personală, mi-a deschis ochii, cum că nu e mare lucru de capul meu, chiar dacă sunt adeptul ideologiei liberale, şi l-am votat pe Preşedintele Iohannis.
Dezamăgirea mea asupră-mi, a început de la votul Senatului de ieri, care nu a încuviinţat judecarea senatorului PSD, Dan Şova, sub stare de reţinere.
Eram indiferent faţă de decizia senatorială, considerând că nu este vorba de împiedecarea desfăşurării actului de justiţie.
Ba între timp, eram fălos cu mine însumi, când am auzit că şi pe nişte postări de pe fb, s-a exprimat o îngrijorare similară.
Nu mai vorbesc de protestatarii de pe stradă, revoltaţi foc.
Mi-am zis, în sinea mea:
Sunt anti PSD-işti ca şi mine, vor demolarea cât mai rapidă a guvernului, şi îi înţeleg.
Azi noapte însă, vrăbiuţa mea fermecată mi-a venit în vis şi mi-a ciripit.
–„Nu te împăuna, nu ai dreptate. E o manipulare pentru cei de bună credinţă. Am mai zburat şi eu prin Înalturi, şi uite ce am aflat:
–„ Actul de justiţie se poate desfăşura în continuare, fără nici o oprelişte.
Deosebirea este că suspectul rămâne în libertate, şi poate să –şi dovedească mai operativ nevinovăţia.
Pe cât timp, în stare de reţinere, este probabil privat de libertatea de a-şi aduna probele care să-l dezvinovăţească.
Cu alte cuvinte, după ce am auzit şi eu prin zone crepusculare, mai apropiate de înţelegerea supremă,
Senatul a contribuit , prin măsura luată, la o mai operativă desfăşurare a actului de justiţie, care oricum se desfăşoară corect în Ţara noastră.
Ia imaginează -ţi tu, că dacă eu nu eram vrăbiuţa ta vrăjită, să încerc să te luminez, cum gândeai în continuare?
Sau poate te găseam lângă protestatarii din stradă, care săracii n-au nici o vină, dacă nu-i ajută mintea.
Ca şi pe tine, de altfel!”
Recunoscător, am vrut să o sărut pe ochişorul ei gălbui, dar sprinţară cum îi este firea, s-a eschivat, şi a dispărut.
Încă nu sunt convins că are dreptate, dar ciripiturile ei au o logică de bun simţ.
Astfel, mi-am recâştigat încrederea în Parlament, şi voi vota în continuare, pentru că avem nevoie de EL, societăţii omeneşti îi trebuie un echilibru, care nu îi poate dăuna.
Fie şi în momente „aberante”, ca în cazul Şova.
Onu
Madi şi Onu Blog 