Arhive pe etichete: sinceritate

P 36, Caniculă

Afară este infern. Nu ştiu cum alte persoane, dar eu suport foarte greu căldura. Am fost la butik pentru nişte apă plată şi neinspirat am luat o bere rece.

Acum, când o beau, mă simt strecurătoare, şi mă gândesc la ce făptură firavă este omul.

La unele ştiri, am văzut-o pe Dana Săvuică.Mi-a plăcut sinceritatea ei privind suferinţa pe care ar avea-o la coloană.Veţi spune: De ce? Simplu, pentru sinceritate pentru nevoia de a nu-şi ascunde propria făptură.

Este un fapt atât de rar, nevoia de a fi sincer deschis, de a comunica fără artificii, fără convenţionalisme, fiind tu însuţi!

Îmi plac mult oamenii sinceri. Sunt un fenomen rar!
A mai vorbit Dana Săvuică, despre un lucru important: mese mici (hipocalorice), şi dese (fără supraîncărcarea stomacului), după care, e drept, mănânci rar, dar ce pătimire pe bietul stomac, supraîncărcat!

Ajuns aci, mă gândeam că acest sfat de aur, nu trebuia să mi-l repete Dana, când Puşa, pisica mea, mi-l repetă zilnic de câteva ori. Se ridică alene, ronţăie câteva grăunnţe, soarbe câteva înghiţituri de apă, şi-şi vede mai departe de tors, dacă o mângâi.

Nepoţica mea, Vanda, după câteva ciugulituri, gata. Se opreşte ca un dispozitiv . Orice insistenţă de a continua este inutilă.

Mărturisesc , nutresc o reală admiraţie pentru această inteligenţă fermă a măsurii în funcţionarea viului.

Încerc o senzaţie de respect, faţă de acele modele corporale menţinute prin puterea voinţei de a-şi realiza visul.

Îmi impun, chiar dacă pentru asta îşi neglijează corpul spiritual!.

Voinţa rămâne substanţa subtilă a viului, aureola lui.
Este de esenţă divină!

Onu

Reclame

12 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Personale

PRAGMATISM!

Aşaaaa!

După o porţie de serotonină, cu Lady A, mi-am onorat îndatoririle de gazdă virtuală.

Mădălinei Ciucu, i-am răspuns, destul de emoţionat. În general, fără emoţie, nu răspund. Nu-mi merge mintea.

Înţepăcioasei Lorelei, i-am răspuns, discret -urzicit.

Nexyei, i-am adresat o întrebare de verificare.

Întâmplător, ieri,  am abordat tema sufletelor –pereche,  la care ea, Nexya, cu o sinceritate debordantă,  mi-a răspuns: “eu chiar cred că există ”.

Nu poţi trece indiferent, pe lângă Sinceritate!

Printre emoţii, eu înclin să o plasez mai presus de Iubire sau Prietenie.

Iubirea  este un amalgam din trup/inimă şi suflet. Ceva impur Spiritului.

Pentru mine, Spiritul este Divinul, este Nefăcutul.

Deci, fără ingrediente fiind, exclude orice intruziune.

 Pentru aceasta fărâmă de sinceritate, Nexya, mi-a impus.

Cum spune Sorina, “ a dat tot, dintr-o suflare!”

Dar să nu mă pierd iar, în meteahna mea incurabilă, Logoreea.

Am în vedere ceva strict pragmatic, şi cred că şi lui Lorelei, mă adresez. Mi-au picat sub ochi, expresiile:”indicele glicemic”, şi “încărcătura glicemică,”noţiuni de alimentaţie sănătoasă.

Pentru că, nu ştiu voi: “toate bune, şi iubirea, şi vinul şi şueta”, “dar sănătatea-i mai bună ca toate!”

Nu le-am prea realizat semnificaţia

Am dedus că a doua rezidă din prima, dar practic, în alimentaţie, care-i aplicabilă?

Înclin să cred că “încărcătura  glicemică ar exprima “Indicile glicemic, raportat la porţia din alimentul respectiv.

Aşa să fie, ce părere aveţi? Mulţumesc, pentru intenţiile de răspuns!

Madi şi Onu.

23 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Personale

OPINII. NU POT CREDE!

În loc de motto:”Fiecare, are dreptul la opinia sa!”-Madi şi Onu

După ce am scris ZVÂRCOLIRI, m-am întrebat:

“dar dacă greşesc, şi mâine, în discuţia cu Ponta, Preşedintele va spune:

”Victore, m-am mai gândit,  şi Parlamentul are dreptate: tu vei merge la Bruxelles, pe 28 şi 29!”

Şi apoi, zâmbind maliţios, cu grimasa orgoliosului strivit de realitate:

”îmi recunosc înfrângerea de către un “imatur,” cum nemeritat, te-am insultat, şi mă înclin.

De fapt, tu eşti “doctor în drept!”

 Ce mod inteligent, de a şterge cu buretele, păcatele trecutului.

Sau ceva în acest gen, eu, nefiind “pistolarul verbal” Băsescu.

Aşa stând gândurile mele, am ascultat nerăbdător, intervenţia domnului Ponta, aseară la Sinteza zilei.

 Nici vorbă de îndoielile trăite.

Mai mult, din nevoia de spiritualitate, Mihai Gâdea, cu aerul preocupat de grija iertării păcatelor, celui venit la împărtăşanie, a întrebat pieziş:

– Vă bucuraţi de ce se întâmplă în PDL? Răspunsul a venit clocit:

– Ca om, nu mă bucur de răul altuia, dar ca procuror,  apreciez actul firesc de justiţie,  al începutului sfârşitului PDL.!

Ei bine, nu mi-a plăcut răspunsul, îl suspectez de nesincer.

Pentru că sinceritatea, calitate neapreciată în viaţă, este un grăunte de metal, preţios  dincolo de rapacitatea căutătorului său.

Vreau să spun, că dacă încerci să mă minţi, mimând ipocrizia cumsecădeniei, nu te voi mai crede, nici când vei spune poate adevărul!

A mai existat ieri, un moment penibil, în accepţia mea .

Întrebat  dacă poate relata ce s-a discutat la Cotroceni, domnul Ponta, cu aceeaşi mimare a sincerităţii, ca mai sus, a spus că nu poate, întrucât au stabilit, să păstreze discreţia, până la finalul acestor întâlniri.

 Iarăşi, mi se pare o încercare caragialescă, de a mă convinge de un fapt superfluu, în lumea  politică actuală.

Un gen de “parol, mon cher!”

Ba înclin să cred, că interlocutorul său, i-a tatonat naivitatea, spre a-l  duce cu vorba, aşa cum a procedat şi cu alţii.

Politica, nu este un joc de naivi!

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ...

SINCERITATEA LA ROMÂNI

Ieri, tripleta O (de la opoziţie, nu de la zero), şi-a făcut puţin curaj, înaintea luptei pentru excluderea lui Geoană din PSD, mimând decizia ardentă a intenţiei suspendării Preşedintelui Băsescu.

 Ezitantă, din nesiguranţa obţinerii voturilor necesare Suspendării, tripleta, nu mi-a părut sinceră. Când te frige nevoia de voturi pentru ce ţi-ai propus…, să recurgi la actul sinucigaş de a-l pierde pe Geoană, şi pe alţi câţiva, care probabil îl vor urma, mi s-a părut echivalentă neloialităţii faţă de cei cărora le pretinzi votul mimând ataşamentul corect.

 Nu ştiu, cât este de valabilă aserţiunea că „ignoranţa se însoţeşte de fudulia încăpăţânării de a nu –şi recunoaşte greşeala”. Faptul mă duce însă la gândul că tematica spectacolului la care asist, nu este de loc dorită, că hipotalamic sau nu, tinde către provocarea intrării în funcţiune a  principiului dominoului, întru degringolada opoziţei, inclusă parcă sub incidenţa  practicilor oculte ale aceluiaşi Aliodor Manolea, care l-a dus şi pe Geoană la pierderea alegerilor prezidenţiale. Genul de sinceritate la care mă  refer este cel reflectat de  filmuleţul care prefaţează postul.

Madi şi Onu

6 comentarii

Din categoria Diverse ..., Politică, Râsu/Plânsu

HUIDU, FII SINCER, SPUNE ODATĂ ADEVĂRUL !

Motto: ”În ce constă procesul de recuperare ?  Ce avea de recuperat ?” –  Dr. Val Vâlcujurnalist Adevărul

Începe să mi se facă greaţă !

Îmi amintesc de faimosul OTV al lui Dan Diaconescu, anume cazul familiei Iovan, cu infractorul împuşcat de pilotul Iovan, când l-a surprins pătruns prin efracţie în locuinţa sa.

Dezbateri încinse, mă prinsesem şi eu, dar din alte motive. Devenisem curios să aflu ce cote de tupeu poate atinge delincvenţa românească, inclusiv rubedenia infractorului, al cărei cinism devenise subiect de studiu psihologic.

Astă seară, o nouă dezbatere pe tema HUIDU.

Vinovat sau nu !?

Este solicitat telefonic şi avocatul inculpatului.

Moderator: Avea interdicţie medicală să  conducă ?

Avocatul: Nu, nu avea !

 Invitatul emisiunii, printre alţii, Dr. Val Vâlcu: Dar, toţi ştiam că Huidu, este într-un proces intens şi pozitiv, de recuperare !

Dacă nu existau probleme sechelare, ce avea de recuperat ? În certificatul de externare, ce se spunea, că avea de recuperat ?

 Pauză ! Avocatul apărării, cum spun puştii, rămâne “interzis”. Nu are un răspuns. Momentul mă duce la gândul că pe undeva, ceva nu e în ordine.

 Nici eu, nu mai ştiu ce să cred. Încep să intuiesc dezordinea emoţională a unor suflete, precum, Teo Trandafir sau Cristina Ţopescu. Mai recent, pare a se contura un soi de mercantilism electoral, aparent infantil.

Vezi Doamne, valul de ostilitate justiţiară, stârnit de caz, ar avea justificarea în frustrarea  celor care-l compun, de a nu fi posesorii unei maşini performante ca a lui HUIDU.

M-am liniştit, aflând că personajul este PSD-ist. Şi iar m-am întrebat pe cine să votez ? Aşa că, până la alegeri, tot în Huidu îmi pun speranţa:să-i adresez rugămintea din titlul postului; şi în Sfânta Natură că poate accidentul nu i-a  distrus memoria de scurtă durată, şi  îşi mai aminteşte  cum s-a produs catastrofa,  în care au pierit cele trei vieţi.

Iar în cazul în care-i este teamă, de remuşcări…, să se  supună benevol unor şedinţe de hipnoză, care-i vor scoate din subconştient, unde sigur s-au pitit, secvenţele accidentului.

Şi îl asigur, nu va realiza nimic din cele relatate în stare de hipnoză. Va fi tot aşa de senin, ca şi acum!  Aşa spun, cărţile despre hipnoză. Şi chiar de nu ar constitui o probă juridică, bocitorii şi bocitoarele pe umărul lui, îşi vor reveni, din profunda lor suferinţă.

PS: Tot circul acesta, pe marginea cazului, are şi o parte bună. Am învăţat un cuvânt nou: ”ANOMIE” – stare de absenţă a legilor, a normelor sociale. Şi nu-i  de colea.

Madi şi Onu

12 comentarii

Din categoria Din lume ..., Diverse ..., Politică, Râsu/Plânsu