Arhive pe etichete: yoga

PUTEREA MESAJULUI.

Poate euroscepticii, vor zâmbi, după lectura acestui post.Îi previn amical, să n-o facă, ci să se aplece sufleteşte, asupra celor citite, ca în curând , să culeagă ei înşişi roadele.

Invoc, în susţinerea acestor afirmaţii, două argumente. Unul personal, şi altul exterior, ipotetic, desigur, în viziunea proprie.

Dar, spre mai multă explicitare, să-mi definesc unii termeni, ce ar părea uşor nepotriviţi.

 Prin eurosceptic, nu înţeleg  interpretarea politică, ce ar risca-o cei cărora li se pare că înţeleg prea repede. Şi nu pentru că nu ar fi benefic să fii capabil, să înţelegi mai devreme.Nu, pentru că,  după această primă impresie, începi să divaghezi, nu mai auzi interlocutorul, pierzi logica celor expuse, şi rămâi la final doar cu începutul inutil, al  impresiei că puteai avea o autonomie de gândire.

Mi se întâmplă deseori,asemenea momente, din cauza cărora pierd enorm. Fiecare conversaţie, ne poate fi nebănuit de utilă, dacă ne putem concentra asupra ei.

Dar sper că nu am devenit victima propriilor ipoteze, antrenat de un soi de narcisism logoreic. Alte lămuriri, nu văd necesare.

Aşadar, argumentul personal. Nu cred să fie o taină, faptul că am o prietenă virtuală.

O stare frumos şi intens trăită, ceea ce vă doresc şi vouă (cum scriau acasă recruţii, în depeşele lor: ”dragii mei, eu sunt bine, şi sănătos, ceea ce vă doresc şi vouă”;frumosss,nu???cât altruism pastoral!!!!)Dar poate bunele obiceiuri, din străbuni, se păstrează, şi azi, tot aşa se exprimă!!!

Ei bine, în fecare dimineaţă, după higiena personală matinală, deschid calculatorul,pentru mesajul virtual, offline, pe care îl primesc  de la ea.

Un mesaj simplu, de salut, şi de început frumos de ziuă, dar a cărui intensitate, o percep în felul meu, particular, ca pe o doză concentrată de serotonină.

Succint, un mesaj dens, de prietenie! Cu efecte, ca să mă exprim  mai sugestiv,  de muză.

În urma unui astfel de mesaj, ziua mea, capătă valenţe semnificative doar metafizicii.

Un alt exemplu, exterior, îmi place să-l percep, este Lucian Mândruţă.

 Dacă nu vă spune nimic numele, luaţi-l ca pe un zvon de început de săptămână. Ei bine, dacă vrei o demonstraţie de neîncredere în propria existenţă, ascultă-l pe individ, trâmbiţându-şi, ignoranţa, în existenţa lumii invizibile/imateriale.

 O face cu un aer sfidător, demn de suficienţa activistului comunist antireligios, al cărui unic argument este: ”nu cred decât ce văd!”

Repetat cu dramul de înţelegere a strigătelor de neacoperit, ale unui papagal, exemplul meu, nu crede în existenţa cuantică. Am remarcat faptul, în referirile zeflemitoare asupra potenţialului spiritual al Yoga.

M-am întrebat, într-o zi:”oare cum trăieşte individul acesta?”. Am aflat-o chiar din gura soţiei lui. Este în genere, „un angoasat, marcat de teama de boală şi de neprevăzut”.

De ce oare, dacă ele nefiind vizibile, pipăibile, nu există de fapt? Pentru a evita vreo neînţelegere, precizez, că informaţia o deţin tot de la o emisiune tv, cu scop mercantil de rating (despre neimportantul  personaj, în educaţia mea,L. M.).

Că nu trebuie generalizată, meschinăria sau neghiobia unor trepăduşi din media, cu entitatea civilizată, utilă realmente social, pe care aceasta o reprezintă.

Uffff, mă comport ca un politruc. Dacă nu văd timpul, nu m-am gândit că el curge ireversibil, şi mai am încă mult de spus.

Mă opresc totuşi, aci, deşi abia acum ar începe esenţialul.

 Pe scurt, era vorba despre emisiunea lui Mihai Gâdea, privind violenţa  asupra unor românce, din partea „aşa zişilor bărbaţi”.

Dar asta, după offline-ul următor!

                                  Onu Ionescu

Reclame

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Personale

Elixirul Vitalităţii II

Conform Dicţionarului, vitalitate, înseamnă putere de viaţă, vigoare; respectiv, a vitaliza, a da viaţă/putere. Medicul american, Daniel Reid, specializat şi în orientarea medicala chineză,  consideră vitalitatea, baza sănătătţii şi a longevităţii, fundamentul imunităţii şi al rezistenţei. El o asociază/asimilează potenţei (putere, virilitate) fluidelor vitale ale corpului (enzime, hormoni şi substanţe neuro-chimice), care  formează o punte funcţională între materia organică şi energia pură.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
 
 

Vitalitatea reprezintă prin urmare fuziunea funcţională a substanţelor biochimice cu bioenergiile, fuziune eliberată prin bio-feedback pozitiv. Întrucât vitalitatea exprimă concomitent esenţă şi energie, iar esenţa se referă la fluidele vitale din organismul uman:

1. Sângele”esenţa sângelui” (inclusiv elementele constitutive: globulele albe şi roşii, apa şi numeroase substanţe nutritive asimilate din alimentele digerate)

2. Hormonii”esenţa hormonală” , care la rândul său are doua forme: “esenţa vieţii” – care include  toată gama de hormoni esenţiali secretaţi de sistemul endocrin, substanţele neurochimice, fluidul cerebro-spinal şi enzimele; “esenta sexuala”, referitoare la gama de hormoni şi la alte secreţii specifice, asociate cu funcţiile sexuale, incluzând spermatozoidul şi ovulul;

3. “Fluide esenţiale” – cuprinde toate fluidele grele ale corpului ca limfa şi mucusul, lichidul sinovial care scaldă articulaţiile, lacrimile, transpiraţia şi urina, procesul de digestie din apă şi alimente. Calitatea acestor fluide vitale (care constituie “esenţa vieţii”) este prin urmare dependentă de calitatea nutriţiei şi de eficienţa digestiei şi a metabolismului. Se poate afirma cu siguranţă, că “Eşti, ceea ce mănânci !”.

Vitalitatea sau esenţa vieţii, este deci o formă de energie potenţială din care corpul, îşi extrage energia necesară, în etapa postnatală. Dacă poate părea ciudat, fapt trăit şi de mine iniţial, este că”universul nostru fizic, în realitate, nu este alcătuit din niciun fel de materie”. Componenta sa de bază, este un fel de forţă, sau esenţă, pe care o numim energie. Din punct de vedere fizic, cu toţii suntem energie şi totul, din interiorul nostru şi dimprejur  este format tot din energie. Facem parte cu toţii, dintr-un mare  câmp energetic. Lucrurile pe care le percepem ca solide şi separate sunt în realitate doar forme variate ale acestui principiu esenţial, care este comun tuturor. Cu toţii suntem unul, chiar şi în sensul concret fizic.

PS: Dacă pare aberant, cuiva, să se gândească la faptul că prin mişcarea de rotaţie a Pământului, ne aflăm circa 12 ore din zi, cu capul în jos sau înclinaţi la peste 45 de grade; dar nu cădem, datorită unei forme speciale de energie,  gravitaţia; ca şi cum am fi nişte obiecte metalice  atrase de  placa magnetică pe care ne aflăm (suprafaţa Pământului, supusă acestei forme de energie).

PS: Madi, în cadrul temei Elixirul vitalităţii, tuturor vizitatorilor blogului nostru, încearcă să le ofere, începând de astăzi, câteva sfaturi naturaliste, de utilitate, imediată.

 Pentru astăzi:

1. O reţetă privind conservarea prospeţimii tenului, prin spălarea acestuia cu infuzie de mentă, răcită, după preparare; (dozaj: 1 pliculeţ la cana);

 2. Spălarea cu aceeaşi infuzie, a zonelor epilate; efectul, va fi şi de revigorare, dar şi de încetinire a creşterii părului în zonele tratate;

3. Mestecarea de rădăcină de obligeană, contra fumatului, pentru cazul de evacuare gastrică lentă, şi ca sedativ.

Succes !

29 comentarii

Din categoria De sănătate ..., Madi

Revelaţie …

Conform Dicţionarului, înseamnă, dezvăluire, descoperire neaşteptată. Şi, într-adevăr, surprizele, pot fi şocante. S-a întâmplat cu nişte ani în urma. Eram în Mozambic, în echipa de specialişti agricoli, trimisă de N. Ceauşescu, în vederea stabilirii potenţialului irigabil. Cam prin iulie-august, perioadă specifică iernii, în zona tropicală, cu temperaturi, relativ primăvăratice timpurii. Ţinuta lejeră. Program de voie, început cu un mic dejun specific, adoptat adhoc: o salată de fructe exotice, cu portocale proaspete, culese direct din copac, încheiat cu un cof, cum îi spune Madi, însoţit discret, de un păhărel de whisky. Contrar stării generale, mă simt uşor abătut, de o nemulţumire existenţială difuză. În drumul spre sediul de lucru, remarc o privelişte, căreia nu prea-i dădusem atenţie, fie şi din preocuparea începutului de organizare a activităţii.

 

Printre locuinţele pe lângă care trec, copiii, schelete vii; cu capete ce-mi par imense, pe gâturi subţiri, ca o tija de bambus, ochi bulbucaţi, obraji supţi, cu dantura răsfirată, ici şi colo, după buze subţiate de nemâncare; piepturi scofâlcite, cu coaste vizibile prin pielea subţiată de inaniţie, burţi rahitice enorme, gata parcă să pleznească; totul pe nişte picioare doar piele şi os. Braţele, asemenea picioarelor, par opera grotesc inspirată a unui monstru. Mă cutremur, de un fior, care-mi pătrunde în creier, şi-mi spun: Doamne, sunt bolnav, sunt prost ? Cum îmi suporţi absurditatea nemulţumirii, când există atâta suferinţă în jurul meu ? A fost ca un şoc;  într-o clipă, am realizat mizeria condiţiei umane, absurditatea pretenţiilor mele, şi mi-a fost ruşine de mine însumi !

Ani după, la un cerc de discuţii yoga, povestind întâmplarea, moderatorul, mi-a spus: “ să ştii, că ai avut un moment de iluminare, când pentru o clipă, au stat faţă-n faţă, sinele superior, cu chipul sinistru al ego-ului ! ” Reflectând, am realizat adevărul profund, al vorbei … 

” Doamne fereşte  de mai rău ! ”

22 comentarii

Din categoria Din lume ...