Paraziți

Cred că o tipă virus, îmi dă târcoale.Ce i-o fi venit? O fi auzit, că mi-a decedat soția? Păi, ea, nu știe neroada, că –mi trebuie mai mult calculatorul, decât să mă uit la ea?Al naibii și sexul acesta virtual.

Vrei nu vrei, ți se bagă pe gât, ne mai lăsându-ți timp, pentru tine, măcar.

De parcă, ai fi obsedat, îți sare ca un hopa mitică, în față, de mai mai, să dai cu calculatorul  peste ea.

Azi, a venit Alex, solicitat să mă ajute, a scăpa de domnișoara de pe desktop.

 Și, sunt iar liber, să-mi solicit creierul, să exerseze, compunerea, ca pe o gimnastică zilnică, inerentă.  Căutând-o pe Roxana, să-i mulțumesc, pentru faptul de a mi-l fi recomandat pe Alex, Domnul care mă ajută cu calculatorul, am nimerit peste o țoapă de București,pe care poate, am deranjat-o în intimitate.

 M-a cam repezit, dar poate și eu, i-oi fi dăunat, întrerupând-o din plăcerea-i, mult așteptată.

 Cu scuzele de rigoare, și coada-ntre picioare, am suportat sobru, trântirea enervată a receptorului, în furcă.

Ce mândră va fi fost, țoapa de București, că m-a pus la punct!

Onu

  În treacăt!

Văd că preocuparea  audiovizuală, pentru specimene gen criminalul din Caracal, crește. Specialiști consacrați, sunt invitați să emită ipoteze de lucru, care mai de care, mai atrăgătoare.Interesant, și util.Probabil,la preocuparea multora, de inedit, aduce și ceva audiență. Iar audienții, fac și eforturi de emiterea unor ipoteze, ceea ce presupun, solicită gândirea colectivă, sau pe cea socială, pentru a emite aprecieri, care mai de care mai bolovănoase, asupra nouă  înșine, pornind, de la tot soiul de răutăți, care mie, personal, îmi conferă senzația că aș fi atât de deștept, încât să mă îndrituiască să emit tot soiul de tâmpenii, crezându-mă…., dar mai bine, mă abțin! Deși, nu pricep fenomenul!Pentru că, în închipuirea mea tâmpă, mă și pot crede mai deștept, decât aș putea fi, fapt absolut eronat, și pentru existența mea, în acest ambient  suprarealist. Vin proxeneții, să le ia pe fete, din poarta casei? Sau, mult zgomot, pentru nimic, poate iese ceva! Oricum, nu cred că se pot trage concluzii definitorii, asupra acestui gen de întâmplări.Ba, sunt bune la ceva. Determină oamenii să gândească, să emită ipoteze Sherlock Holmesiste, urmate de ceva bani, prin audiență, și de ceva creier, pentru că, și creierul este un organ, care se poate dezvolta  prin exercițiu, fie el și de fantazare  aiurea, nu?!

Onu

 NATURĂ,

Și totuși, Dumnezeu,Divinitate, Natură, ce-o fi,nu iartă! Urmare revoltei mele pe criminalul Dincă, și pe penisul lui sadic,am fost umed sancționat. Evacuarea de ape pluviale, de pe terasa blocului, în care locuiesc,  s-a descărcat tocmai în apartamentul meu. Deci, de marți noaptea, spre miercuri, se poate spune că am trăit ca în copilărie, blestemat să am apă de inundație, în casă. Cu deosebirea că, apa a fost din Cer, și nu din Dunăre.  Oricum, este ciudată senzația de a te da jos din pat, și să calci pe un pat de apă, până aproape de glezne.    Și, pentru că, din cauza parchetului, nu mă afundam dincolo de glezne, am trăit o clipă, euforia, că aș fi Mântuitorul Iisus plutind, pe apele, nu-i mai rețin numele râului cu pricina. O Doamnă, din bloc, tocmai plecând la serviciu, în tura  care-i revenea, mai-mai, să mă ia la rost, că din cauza apei mele, nu poate ieși din bloc.

A trecut totul,și acum, aștept, uscarea parchetului. Unii, spun, că va începe să miroasă urât, așa că, de atunci, tot adulmec , să disting miros de apă stătută. Mi se spune, să am răbdare, că mai durează, până va începe să miroasă a mâl, sau cine mai știe ce, dar eu, sper , că va mirosi a lemn miruit, cu apă vie!Și, mulțumesc Domnului, că nu am alunecat pe parchetul plin cu apă, să fi pățit, Doamne feri! Cum spune Domnul Cioloș.Acum, aștept, privind Cerul,și, rugându-mă fierbinte, să nu cadă noi ploi, deși, meseriașul solicitat, cred că a făcut o treabă foarte bună, să nu mai am surprize.

Onu