Ședință,la bloc

Aseară, am avut una. De mult nu s-a mai ținut așa ceva. Am participat cu interes de socializare.
Să aflu, cine a mai venit ln bloc, cine a mai plecat, cum au evoluat, față de nivelul cunoscut, și alte micimi sufletești personale.
Cred că am fost inspirat, spre perspectiva unei relații antidot surdo-mutismului social.
Nu cred că am mai spus-o, că deși nu sunt adeptul socializării de tranca fleanca, sunt sensibil la emoția spontană a unei persoane delicate, care poate, are o cu totul altă feminitate.
Acea feminitate, către care năzuim nativ, cu fiorul specific viului care își simte apropiată împlinirea visată.
Și cred că a fost o intuiție inspirată. Nu are nume, conform obiceiului meu,de a nu i-l rosti, în scris, din motive de prudență asiguratorie.Dar, are o încărcătură emoțională, densă, nucleară. Asemenea celei a înflăcărării molcome, din momentul în care este prins în plasa viului.
Dar, poate, este iar, o alarmă falsă?

Onu .

Ajutor divin!

Îmi pare rău, de ce voi scrie, dar, este așa păcat, de Universul feminin, căzut în mizeria existențială. Ies din bloc, și la ușa acestuia, pe una din cele două bănci, doarme o femeie. Condiția ei este jalnică.
Încerc să o întreb dacă are nevoie de ceva, dar mi-e imposibil. Mirosul pestilențial, pe care-l degajă, îmi provoacă o criză de greață. Abia reușesc să mă stăpânesc, până alerg în casă, la toaletă.
Revenindu-mi, nu mai am curajul să ies din bloc. Încerc să meditez, asupra Proniei divine. Oare atotputernicul Dumnezeu, își percepe neputința de a fi bun cu toți oamenii? Cu ce o fi greșit acea femeie, de n-o ajută în nici un fel?
Doar de mizeria socială, nu cred să fie de vină, biata femeie.
Probabil, tot diavolul din noi.
Din mine, altruistul în gândire, din tine, liberalule pizmos politic, din tine, USR-istule, care, de când ai apărut în viața politică, mi-am amintit de /obsesia cu agenturili străini/, a lui Ceaușescu, și din tine, PMP-istule, care ai preluat de la Băsescu, răutatea, dar nu și inteligența luptei politice. Privesc pe fereastră, la banca pe care dormea acea nenorocită.
Vor trebui câteva ploi torențiale, cu piatră să mă încumet, să mă așez pe acea bancă.
Acum, când aștern aceste gânduri, Îmi amintesc de două gesturi umane, vizavi de întâmplare.
Mai devreme, cineva, îi lăsase o sticlă cu apă plată, de ½ litru. Nu mult după, altcineva, probabil, ca să nu-i fie furată,i-a luat-o în păstrare, cred.
Așa că, biata nenorocită, are pusă bine, o sticlă de1/2 litru, apă plată.
Dovadă , că per ansamblu, Dumnezeu, o ajută și pe biata necăjită, să nu moară de sete!
Onu

Livache

Cât va dura!?
În ultimile zile, m-am întrebat, cât va dura, până la declanșarea atacului furibund al Opoziției liberale, asupra lui Liviu Dragnea.
Neatent, lipsit de practica politicii opozițoniste, nu am observat, că liberalul Orban Ludovic, declanșase deja, o ofensivă misogină, la adresa Doamnei Premier Dăncilă, care colaborează armonios, cu Livache Dragnea.
Și nu cred că este vorba de vreo subtilitate tactică, pentru o manevră.
Înclin să cred, că este vorba de o puținătate a minții rivalilor politici, ai lui Livache. Mai degrabă, de un infantilism politic!
Pentru mine, este la mintea unui clapon/cocoș castrat/, că dacă Dragnea, recte, PSD-ul, au câștigat necondiționat, la alegerile Parlamentare, plus realizările, chiar zgomotos contestate, de așa–zisa opoziție, jalnică, în impresia mea, la noi alegeri, tot Livache și echipa lui, vor avea câștig de cauză.
Unde mai pui, că sfetnicul său emoțional,Irina, cu zâmbet angelic, emană o noblețe sufletească, pe care, ori cât s-ar strădui, să o mimeze, amazoanele opoziționiste, vor fi sortite unui rictus ipocrit, și de îndemn,la prudență.
Dar, tot spre nedumerirea mea mea cetățenească,observ, eșecuri, mai degrabă, eșece, conform altei râvnitoare la politica țării noastre.
Odraslă neaoșă, a acestui popor, privesc atent, joaca sorților opoziției, care nu realizează, că zarurile câștigătoare, au fost deja jucate, încă din anul 2016, și că mortul, de la groapă, nu se mai întoarce, oricâte farmece, i s-ar face.
Onu

Fetid

În ultimile zile, nu mai pot deschide televizorul, din cauza duhorii fetide a opiniei PNL-iștilor, asupra lui Dragnea.
Dacă vreodată, cineva, mi-ar fi spus că în politica noastră, vor apare niște disperați perdanți, inconștienți că prin răutate și ură, nu se mai face politică, iar în consecință, vor pieri, precum legionarii și țărăniștii, l-aș fi suspectat de tulburări neurologice,și m-aș fi ferit de el, cum o fac față de fecalele de câine, de la marginea drumului, pe care circul. Aseară,din păcate, m-am uitat l a frumoasa Sandra Stoicescu. Ambițioasă, pe cât de frumoasă, a avut neinspirația, să invite în emisiunea ei, un fost ministru liberal.
Păcat de intenția ei gazetărească, pentru că liberalul, de parcă ar fi avut o criză de ocluzie intestinală, a vomat numai remarci fecaloid- ostile, la adresa reprezentantului preferat de un procent zdrobitor de populație,la alegerile recente.
Nedumerirea mea, provine din faptul, că dacă lumea-ți zice să te culci, că ești chior de beat, pilduitor, din partea ta, ar fi să te duci în primul șanț, și să dormi în pace.
Văzând că jalnicul ex-ministru, nu vrea să respecte nici îndemnurile facile pentru bețivi, am renunțat resemnat, la a o mai privi pe rarisima Sandra Stoicescu.
Onu

Mi-e trist,

Mi-e trist, că s-a dezumflat 10 august.crt.
Și nici n-am înțeles bine, ce au vrut. Dar așa, pentru divertizment audio-vizual, ar fi fost nostim, să nu fi clacat așa nesemnificativ.
Mai mult, Presa audio-vizuală, în căutare de audiență, chiar încearcă să creieze jandarmi monștri, care ar fi lovit, pe bieții protestatari pașnici.
Păcat, și Dumnezeu să-i ierte, pentru gândul lor naiv!
Că doar, n-or fi fost muritori de foame, și nici România nu era pe ducă.
Că dacă, Orânduiala divină, a greșit, dându-ne un Premier de neînțeles, și înghițit, chiar de către marele creier politic, precum al lui Ludovic Orban, nu este de vină nimeni.Ba, am și văzut o scenă, copios amuzantă.
Un Domn, cu bustul gol, cu aer spăsit, și mâinile ridicate în sus, în semn de –mă predau,-a primit urgent, pe spate, un baston jandarmeresc, de i-a pierit cheful de predare. Privindu-i burta jucăușă, în timp ce fugea, fript de bastonul jandarmului, am realizat că, n-aș fi capabil de asemenea eroisme.
Ce n-am înțeles, și nu voi pricepe vreodată, sunt mămicile teribiliste, de a-și purta odraslele în locuri nesigure protecției lor.
Dar, probabil, este vorba de mămici speciale, cum numai în basme găsești.
Sau, poate teribiliste, cu vocația blestemării Domnului, care le- prescris o soartă crudă și nedreaptă, odraslelor purtate chiar de ele, spre pierzanie?
Și, să te mai miri, că unii bărbați bestiali, orbiți de băutură, își bat, ca scoși din minți, soțiile?!
Onu

Nedumerire,

Încă nu s-au stins ecourile lui 10 august recent. Iar pentru mine, rămâne o nedumerire, cine au fost nemulțumiții din Piața Victoriei.
Este un fapt, că manifestanții, au avut o motivație reală, așa că, nu pot trece cu vederea peste duritatea forțelor de ordine, fie ele oricine.
Am urmărit cu atenție, reluările Realitatea tv și Antena 3, dar nu m-am lămurit, cine, cum a greșit. Din opinii sporadice, ale unor consacrați, se poate deduce că mai sunt de așteptat asemenea evenimente, care și-ar fi pus în minte, răsturnarea prezentului, spre a se ajunge la alegeri anticipate.
Pare ciudată această iluzie, când alegerile precedente, au demonstrat clar, pe cine vor majoritar, românii, să-i conducă. Probabil, noi alegeri, vor radicaliza votanții, și perdanții, vor fi mai perdanți.
Așa că nu-mi pare prea inteligentă o asemenea intenție politică. Iar românul, își va exprima relevant, personalitatea politică.
Păcat deci, de energiile umane, irosite în năzuințe belicoase, evident penibile.
Probabil însă, își va spune cuvântul înțelepciunea populară, prin confirmarea unui alt proverb, cum ar fi spre pildă,
-unde-i dragoste puțină, lesne-a se găsi pricină.
Onu

Pentru…

Scriu pentru Domnul Petrică Ichim. Simt că merită, să-i fie dedicată, o creație spirituală, pentru încântarea emoțiilor Domniei Sale. De aci, intenția ca efortul meu de compunere, să-i placă.
Mă tem însă, că deranjat de bețivanii din vecinătate,nu mă voi concentra pe ceea ce-mi propun. Oricum, voi încerca o speculație, privind râca dintre unele rubedenii.
O narațiune simplă, care descrie esența ranchiuneriei între unele așa zise legături de rudenie.
Casa în care s-au aciuat bețivii, aparține unei doamne și nepotului său.
Ei însă nu se înțeleg.
Naiba știe, pentru ce își dispută casa.
Și atunci, într-o meschinărie tipică, preferă, ca imobilul, să fie locuit, de niște persoane dubioase, prin felul zgomotos de trai, stropit abundent, cu băutură.
Indiferența celor doi, pe fondul ostilității egotice, este de neînțeles.
Care credeți că ar fi cauza unei asemenea comportări bolnăvicioase?
Cumva prostia, pe principiul, că mai bine nici eu, decât tu?!
Onu

Pleonasm

Un domn, a postat cam cât ar fi costat evenimentul din 10 august.
Cineva, a întrebat, dacă este sigură sursa.
Răspunsul, a fost prompt.
-Nu fii porc, că te blochez imediat!
Ei bine, pentru aceste fragmente de conversație, îmi place facebook-ul.
Oamenii, sunt ei înșiși, și li se simte starea de bine!
Și nu mai am nevoie de alte argumente, pentru a percepe starea beligeranților.
Nu mai spun, că-mi vin în minte vorbele
-Întărâtă-i Drace, că și mie-mi place !
Mai mult, nu -mi trebuie alte explicații asupra motivației descătușării fenomenului de ură.
Nu mai spun umană, ar fi un pleonasm!
Animalele, nu cred că urăsc.
Ele au doar nevoi de hrană, pentru care ucid , sau distrug.
Și nu cred că am auzit,să facă proteste pentru hrană.
Onu

Vibrația sufletului

Ceață.
M-am trezit cu dor de virtual, dar zadarnic, fantezia, nu mă ajută.
Crede că tot ce au scris treziții, înaintea mea, ar fi mult mai valoros, prin prizma trăirilor . Și, chiar dacă nu vreau să accept ideea, bâzâitul ei, în mintea mea, mă inconfortează.
În sfârșit, iată-mă și creator de vocabular.
Auzi…, mă inconfortează.
Adică, mă jenează în confort.
Dar de ce este plăcută această jenă?
Poate că, nu este jenă? Poate o doresc, și ea nu se exprimă?
Dar cine să fie ea?
Privesc strada pe fereastră, poate apare.
Sub forma unui fulger, în priviri, a unui cutremur, în unduirea viguroasă a mersului, a unei cântări în Înalturi, a unei priviri sfioase, de o clipă!
Dar, nu contează, forma sub care va apare.
Important, este să apară,și să mă tulbure, să mă facă să vibrez de dorință sufletească.
Pentru că, totul este vibrația sufletului.
Doar ea contează, ei, i se subsumează totul!

Onu

VAX…

O stimată doamnă, vax, de pe blogul vax albina, mă întreabă, ce are a face numele de Orban, în unul din posturile mele.
Păi, pe bune, nu are a face nimic, fiind cu totul insignifiant.
Necazul este că bărbatul din mine, o apreciază pe Doamna Premier, și în consecință, toate alegațiile lui Orban, privind modul de exprimare al acesteia, sunt de natură să mă surprindă, eu considerând, că postura sa de liberal, îl obligă la o mai mare responsabilitate de sine, în alegerea aprecierilor.
Strictisim, despre asta este vorba.
Adică, de maniera de exprimare, pe un ton respectuos și decent,
fără sentențiozități, și nu de component al unei galerii de fotbal.
Pentru că, poziția Domniei sale, îi incumbă niște exigențe, care să reflecte în mod real, imaginea de cap politic al PNL.
Iar eu, apreciez, că acest partid de opoziție, trebuie să mă convingă prin îndemnurile sale către inițiativa privată, indiferent cui ar aparține, astfel, ca să mă ajute să ies, din marasmul derutei luptei politice stupide.
Înclin să cred, că demnitatea mea de admirator al inițiativei liberale, suferă, din cauza nuanțelor ostile, promovate de creierul liberal, actual.
NB.
În DEX, nu am găsit cuvântul vax, ci vacs!
Să fie stimata Doamnă,un utilizator special, al limbii române?!
Onu