Arhive pe categorii: Diverse …

Nedumerire,

Încă nu s-au stins ecourile lui 10 august recent. Iar pentru mine, rămâne o nedumerire, cine au fost nemulțumiții din Piața Victoriei.
Este un fapt, că manifestanții, au avut o motivație reală, așa că, nu pot trece cu vederea peste duritatea forțelor de ordine, fie ele oricine.
Am urmărit cu atenție, reluările Realitatea tv și Antena 3, dar nu m-am lămurit, cine, cum a greșit. Din opinii sporadice, ale unor consacrați, se poate deduce că mai sunt de așteptat asemenea evenimente, care și-ar fi pus în minte, răsturnarea prezentului, spre a se ajunge la alegeri anticipate.
Pare ciudată această iluzie, când alegerile precedente, au demonstrat clar, pe cine vor majoritar, românii, să-i conducă. Probabil, noi alegeri, vor radicaliza votanții, și perdanții, vor fi mai perdanți.
Așa că nu-mi pare prea inteligentă o asemenea intenție politică. Iar românul, își va exprima relevant, personalitatea politică.
Păcat deci, de energiile umane, irosite în năzuințe belicoase, evident penibile.
Probabil însă, își va spune cuvântul înțelepciunea populară, prin confirmarea unui alt proverb, cum ar fi spre pildă,
-unde-i dragoste puțină, lesne-a se găsi pricină.
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Animaţie, Diverse ..., Pagini de jurnal. Proza scurta.

Violență

Este dimineață, și mă aflu puternic sub impresia violenței Pieței.
Nu cred că diaspora a fost capabilă de așa ceva.
Mă gândesc jenat de o strângere de inimă, la necazul tinerei polițiste, încă pe patul de spital.
Nu-mi vine a crede, că oameni adulți, discerni, au fost capabili de atâta bestialitate.
Din imaginile prezentate, înclin să cred că a fost mai degrabă, o explozie de misoginism laș, care lovește în umbra altei lașități.
Și, ar constitui o gravă eroare, pentru forțele de ordine civilă, dacă exemplarele brutale, identificate, nu ar fi mediatizate exemplar.
Se spune că, frica păzește bostănăria.
De hoți, desigur, și cum ar putea fi calificate persoanele care și-au îngăduit, sub imperiul unei nemulțumiri politice perdante, iluzia că democrația, poate fi ignorată?
M-a dezamăgit trist, expresia feței lui Ludovic Orban.
Îl înțeleg, ca pe orice perdant disperat, care nici nu are resursele mentale, de a-și stăvili bucurii de nivel inferior.
Față de asemenea reacții, mă întreb descurajat, dacă mai merită, să-i acord încrederea, la viitoarele alegeri parlamentare.
Probabil, că în politica superfluă, a lui Orban, este ca în puseurile sentimentale, când totul pare zâmbet și temeinicie.
Dar, ca și la vot, unde eroarea efectului aplicării ștampilei, durează nebănuit de mult, în perioadele post electorale, au loc declicuri în consecință.
Pentru că, vorba cu proștii mulți, nu mai este valabilă, în timpurile noastre.
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Pagini de jurnal. Proza scurta.

Nedumerire!

Ieri, am primit o lecție, din care, am rămas nedumerit. O locatară din blocul nostru, m-a salutat.
M-a surprins, cu cât ,eu nu trec pe lângă cineva cunoscut, fără salutul de rigoare.
Cu toată surprinderea, am răspuns, intrând într-o agitație de nemulțumire.
Cine să mă fi salutat, fără să o cunosc?
Începe să mă lase memoria?
Ajuns acasă, am continuat să mă frământ, asupra identității persoanei.
Într-un târziu, m-am lămurit. Doamna, este o locatară a celeilalte scări a blocului în care locuiesc.
Mai mult, cândva, am avut un conflict spontan.
Ciudat însă, că în loc să-mi rămână niște resentimente, am resimțit senzația, că mi-aș mai dori, reiterarea conflictului verbal, dar într-un context emoțional mai intens.
Am înțeles și de ce nu am recunoscut persoana respectivă.
Între timp, a slăbit foarte mult, chipul său, purtând expresia acesteia.
Odată lămurită nedumerirea, mintea a început să lucreze, în direcția reiterării emoțiilor anterioare.
Nu-mi iese însă, din minte, chipul său ofilit, marcat parcă de o suferință pulmonară.
Așa că, începe lupta acerbă cu diavolul pasional, din mine.
Dacă mă las furat de patima sărutului, și nu respect condiția păstrării distanței, față de sursa de contaminare cu suferința ei?
Dacă, urmare acestei imprudențe,vom pătimi amândoi?
Sincer, simt nevoia unei îndrumări înțelepte, în reorientarea mea interioară, ca să mă bucur și de savoarea sărutului, și de imunitatea protectoare.
O fi posibil?!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Animaţie, Diverse ..., Pagini de jurnal. Proza scurta.

Iar gânduri

Cu ochii închiși, Ea, pare frumoasă.
Deschizându-i, tu, nu mai ești tu!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ...

Vulg

Ieri, am văzut, ce înseamnă vulgar în politică.
De obicei, în politica opoziționistă nu ar trebui proferate vulgarități.
Ieri, am văzut însă, la tv, o mostră de asemenea specimen.Evident, suferind!
Și-a înregistrat mașina, în străinătate, cu un număr tendențios ireverențios, la adresa PSD.
Personajul, nu cred că are vreo vină, față de societate, privit prin prizma educației. Atât l-a dus capul, atât a făcut.
Poliția , însă, și-a făcut datoria, cu un exces de zel, poate exagerat. Era probabil suficientă o amendă usturătoare, și o raportare a cazului, superiorilor.
Aceștia, după consultări prealabile, fiind un caz evident,de insultă politică, ar fi procedat în consecință.
Dezavuez însă, abordarea presei, de a proceda la o popularizare a cazului.
Nu am înțeles, cui poate folosi, răspândirea unei injurii.
Trag concluzia, că exponenții popularizării cazului, nu se diferențiază cu nimic, de protagoniștii unor exprimări triviale.
Și nu cred că trivialitățile ar trebui încurajate.
Ar echivala cu încurajarea aberațiilor sexuale.
Ori,se știe, că noi românii , exceptând cazurile maladive, suntem destul de echilibrați majoritar.
Așa că, să-l lăsăm în grija medicilor pe excentricul de mai sus, să nu i se agraveze suferința, până la degenerare.
Nu expun cazul.
A făcut-o cu prisosință și tendențios, Onorabila Presă audio-vizuală.
În sfârșit, Opoziția, s-a exprimat demn!
Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ..., Pagini de jurnal. Proza scurta.

Nerozie

În timp ce-mi beau maceratul de pătrunjel uscat, citesc despre degringolada liberală.
Prin liberali, trăiesc varii sentimente.
La început, îmi era milă de Ludovic Orban, crezând că este persecutat de statul așa-zis paralel.
Acum, îmi este milă de PNL, purtat în derivă, de compătimitul de mai sus.
Oricum, nu cred că insidiosul PSD, să-i fi încețoșat mintea de s-a apucat să delireze inepții despre Premierul României.
Foarte interesantă și instabilitatea psihică, față de interesul personal.
Am în vedere faptul, că măscăriciul protagonist din Lumea lui Banciu, de la B1tv, în dorința de rating, a pierdut orice urmă de respect față de bunul simț,
obligatoriu în prezența publică.
Pentru acest individ scabros, nu există, pare-se noțiunea de respect social.
Unitatea lui de măsură, este cota de rating, asigurată de insinuările-i leproase.
Tragicomic, este faptul, că și eu însumi, îl ascult ca un neisprăvit.
Iar dacă i se păstrează formatul, înseamnă că aduce destul rating, de la neisprăviții ca mine, incapabili de a-și stăpâni nevoia de amuzament grotesc.
Ei, asta-i situația. Viața curge implacabil, urmând năravul neroziei umane.
Ghinionul Pușei, care-mi suportă flămândă, neavând ce face, pierderea cretină a timpului, firoscofând ca mai sus.
Bine înțeles, flămândă!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Animaţie, Diverse ..., Psgini de jurnal, Râsu/Plânsu

Jean

Este omul nostru de serviciu. Foarte prietenos, de nu mai scăpam de el. Până ieri, cred, când am refuzat, să-i dau de-un suc.
Dar nu cred că avea gusturi de copil. Omul este diplomat prin seminție. Știe, că dacă mergem la butic, eu nu mă limitez doar la un suc, ci așa, cum obișnuiam imediat după decesul soției, în memoria acesteia,îi ofeream câte o porție de șuncă de Praga, și o bere.
Îmi spunea omul, cuviincios bodaproste, și eu eram fericit, știind vorba, că de pomana bine primită,se bucură și decedatul.
De fapt, regulile creștine, nu cred că trebuie supuse îndoielii.
Dar, nu mi-a trebuit mult, să mă trezesc cu Jean, abonat la pomană, după câteva ori pe săptămână. Între timp, fiind plecat, Jean, nemaipomenindu-se cu mine, credeam că a uitat datina creștinească.
Așa, câte-o berică, după vorba lui Jean,la întâlniri întâmplătoare, se mai dădea pe gât, fără să mă deranjeze. Dar, am observat, că prietenul meu mustăciosul, începuse să-mi ațină iar zâmbitor calea, la plimbarea de seară.
Am început să cred, că se reînnoiește abonamentul la pomană. Dar, după ceva timp,i am devenit suspicios.
Într-o zi, mi-am spus relativ iritat.
Cred că mustăciosul acesta, a început să mă ia de fraier.
Cum să scap de el?
I-am povestit vecinei, care, cu voce tremurândă, mi-a spus!Nu vă mai lăsați șantajat! Atunci, încurajat de îndemnul vecinei, am decis să pun piciorul în prag.
Ieri, ca din senin, mustăciosul. Jimbat, și mieros ca de obicei, mi-a spus că i-e poftă de un suc.
– Păi, de ce nu-ți cumperi?
-Păi costă vreo doi-trei lui, și nu vreau să-i iau de la gura copiilor.
-Adică să-i iau eu, de la ai mei?
– Ei, da, dar ai dv. sunt mari!
-Dar și tu ești mare, mă, ai copii. Ia mai lasă-te de suc, să nu-ți strice dinții. Prea mult dulce, zilnic, strică!
A mai găsit câteva justificări, printre care, și faptul că va pleca la o plată mai bună.
Prea bine crescut, ca să nu-i pufnesc în nas, la insinuarea plecării lui, i-am răspuns îngrijorat
.-Bine, dar, fii atent, să nu pleci la mai puțini bani, că din câte știu, oamenii din cartier, beau cam mult suc, și nu cred, să renunțe la el, pentru tine.
Nu m-a mojicit, dar cred că pentru un timp, i-a pierit gândul de suc, de la mine.
Mie, însă, îmi va lipsi zâmbetul lui exotic.
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Animaţie, Diverse ..., Pagini de jurnal. Proza scurta., Pamflet.