Arhive pe categorii: Onu

Azi, mă tâmpesc!

Câteva zile bune,

Antena, n-am deschis

Şi diferit la lume,

Atent, am privit fix

De pildă, la Ancuţa.., postul,

Aţâţat, l-am recitit,

Şi mirabil, al memoriei depozit

În rimă, a răbufnit,

Prin comentariul alipit:

          * * *

“Vulcanic este sexul

Făcut pe unde-ţi vine

Fără recuzită şi fabulări meschine.

Aşa l-am cunoscut,

Aşa l-am practicat,

Asa, fiorul tainic

Al Evei l-am gustat.

Fără lumânări, vinuri şi gustări

În răbufniri atroce,

De contopite  stări.”

        Onu

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Onu, Pagini de Jurnal

BUDDHA

 Azi noapte-n  vis

 Siddarta, Prinţul Indian, mi-a zis:

– Poate să vorbim, n-ai chef

 Dar…, să ştii, te înţeleg!

Ca tine, rătăceam şi eu, cândva,

Să îmi recapăt liniştea.

Puţin surprins, am încercat

Să îl întâmpin, delicat

-Dar de unde ştii, de noi şi ea?

Karma, ţi-a şoptit ceva?

-Nu, Karma voastră-i foarte bună.

Mare noroc ai tu, cu ea

Că te ţine-n frâu, din scurt

Să n-o iei pe drum abrupt!

Buddha, dacă înţeleg,

Tu eşti Profetul Înţelept

Ce multe suflete-a salvat?

Spunându-le:

“Nu vă pripiţi!

Pe net, să vă îndrăgostiţi!”

-Ei, nici chiar, aşa,

Că din câte am aflat,

Tu nu prea m-ai  ascultat.

Că se şopteşte printre stele,

Cum zbori ferice printre ele..

-Aşa e, dar să ştii, Bărbate,

Că e bine peste poate!

-Da? tresare dânsul bland,

Atunci , plec să-mi văd de drum.

 

Onu Ionescu

26 comentarii

Din categoria Onu, Pagini de Jurnal, Poezie

GINGĂŞIE!

De dimineaţă, mă aştepta o bucurie molcomă, dar imensă: un link, al cărui merit este expresia cântării  tandre a feminităţii.

Îl postez, spre bucuria fiecărui vizitator, care la rândul său, mă înseninează. Audiţie, după emotivitatea fiecăruia:

Madi şi Onu

4 comentarii

Din categoria Onu, Pagini de Jurnal

CONEXIUNI!

Dimineaţă, l-am ascultat pe deputatul PDL de Galaţi , M.Toader, aberând, încercând să mă prostească.

Nimănui nu-i place să fie luat de prea prost. Şi mie, la fel!

Am închis, supărat pe  credulitatea mea, că mi s-ar adresa cu astfel de scorneli, cum că din cauza guvernării USL, uite la ce s-a ajuns.

Tipul are ghinion, că dacă USL însemna numai PSD, dar  nu şi PNL,  aş fi avut dubii.

Întrucât, această alianţă are pentru mine, virtuţi homeopatice, care transformă întregul în ceva cu totul nou şi diferit, cu valori de elixir pentru România.

Mai mult, adept naturalist, ştiu că prin altoire, se obţin specii roditoare absolut noi.

Adică, PSD este portaltoiul , iar PNL altoiul.

Am închis, pur şi simplu, cu o înjurătură oribilă, de soţia m-a luat scurt:

”nu ţi-e jenă măcar de mine?”

I-am prezentat inutil scuze, răul fiind deja făcut, şi m-am întins în pat, cu gândul la inocenţa copilăriei. Mi-am amintit de  porcii crescuţi de părinţi, spre a fi siguri, că nu vor avea trichineloză, să le îmbolnăvească odraslele.

Îmi plăceau porcii, cât timp, nu mă loveau cu râtul.

Atunci, îi plezneam peste bot, să-i liniştesc. Dar unii, fideli genei lor porcine, uitau repede, şi mă obligau să-i troznesc, din răsputerile mele de copil.

Atunci, guiţau puternic, mama mă certa, eu plângeam, iar ca să mă liniştească,îmi spunea:

”lasă-l în pace mamă, porcu-i porc, până-l tai!”.

Dă-i cu jordia peste bot, şi fă-te că nu-l observi!”.

Odată, însă, unul m-a muşcat rău de tot.

La care, mama n-a mai fost îngăduitoare.

A doua zi, a chemat un om din sat, şi gata, cu porcul, care nepedepsit, m-ar fi muşcat mereu.

În timp ce-l pârleau, mă uitam la fălcile lui, ce-mi păreau imense. Aceeaşi impresie de enormitate, mi-o dau  buldogii şi rechinii.

Cu lacrimi de milă pentru porc, şiroindu-mi pe obraj, mi-am întrebat mama, dacă buba îmi va trece, după tăierea porcului.

Da, puiul mamei, îţi va trece! Păcat, că nu l-am tăiat mai demult.

Probabil aşa trebuie procedat cu toţi porcii, când încearcă să te muşte:

dat peste rât şi terminaţi!

Madi şi Onu

6 comentarii

Din categoria Onu, Proză

SOLII EXTRATERESTRE

Aseară, pe Statistici site, am observat apariţia a doi noi Followers :mirceavladut
http://mirceavladut.wordpress.com  şi

liviuchrisavram
http://liviuchrisavram.wordpress.com

Că m-am bucurat, şi cât…, n-are rost să mai spun. Ar fi ceva pleonastic, în genul „trăiesc!”. Ca de obicei, a urmat un vis.

Se făcea că mă vizitează vecinul, cu o faţă îngrozită, şi-mi spune:

– Vecine, am avut un coşmar, şi mi-e cam frică; o fi de rău?

-Dar de ce vecine? îl aţâţ eu la destăinuire .

-Ceva groaznic!Parcă m-am transformat într-un nor de ceaţă.

-Şi, care-i baiul?

-Că după aceea, m-am împrăştiat. Oi muri?

-Nu, vecine, stai liniştit! Cu toţii suntem un nor de ceaţă.

O ceaţă agitată, ca şi gândurile care ne frământă.

În timp ce tăifăsuim, aduce o sticlă de coniac Napoleon,  şi adulmecându-i fericit buchetul, spune:

-Şi licoarea asta e tot nor?

–Şi sufletul, vecine.

-Aaa, înţeleg. De-aia se spune în popor, că după ce moare omul, din cadavru, timp de trei zile, iese un abur, ca un nor!

– Nu ştiam asta, îi răspund eu, cu ochii închişi, ca să trăiesc mai bine aroma dulceag-provocatoare a coniacului.

-Dar ştii ceva? Poate nu mă crezi. Şi eu, m-am îndoit, însă după ce am citit cartea asta, parcă s-a produs ceva în mine.Vrei?

-Spune, ştii că te cred cam aiurit, răspunde el, repetând gestul de a savura parfumul licorii.

-Gata, stai să iau cartea!

Mai trag o duşcă de licoare, o savurez,  în stilul meu, deschid cartea, şi-i recit:

”Universul este mult mai complex şi mai minunat decât credem noi”.  Şi noi, ca nisip foarte fin al acestuia, adaug eu, de la mine.

”Să ne privim palma, pe care pretindem că ne-o cunoaştem pe de rost, la microscop. Nu mai vezi pielea şi ridurile ei, ci te trezeşti în faţa unei planete ciudate, acoperită de dealuri şi văi. Dacă măreşti şi mai mult suprafaţa microscopului, astfel încât acesta să mărească suprafaţa pielii de 20.000 de ori, vei vedea o mare de celule. (vezi, glumesc eu, munţii s-au transformat în mare!) (Când l-am privit se uita la mine, ca la Antihrist.) „Dacă privită liber, palma apare solidă, în realitate, există foarte multe spaţii libere. De pildă, spaţiul dintre doi electroni alăturaţi, care se rotesc, este în proporţie de 99,999999999%.

Cu alte cuvinte, mâna ta este în proporţie de 99,9999999999% goală. Dacă ai putea elimina întregul spaţiu gol din mâna ta, aceasta ar deveni atât de mică, încât ai avea nevoie de un microscop pentru a o vedea. Deşi ar continua să conţină acelaşi număr de atomi, şi ar cântări la fel de mult ca acum, ea ar dispărea din faţa ochilor tăi”.- Aşa or fi găurile negre?meditează el.

-După cum vezi, vecine, eu cred că azi noapte, te-ai visat sub un ultramicroscop, fără nici o conotaţie prevestitoare de rău.

Deci, stai domol, şi mai toarnă-mi un coniac,  pentru cele citite.

-Da vecine, cu bucurie, şi pentru că m-ai liniştit,  îţi las şi sticla, s-o goleşti.

Am scris toate acestea, ca urare de bun venit,  noilor mei ”soli Followers”:mircea vlăduţ şi silviuchrisavram, după lucrarea „Codul Emoţiilor”

 Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ..., Onu, Proză

EDA

În loc de motto: “Simplitate, “Nu mă complic…ce-a fost , a fost.
Sunt doar un om.
Şi viaţa are rost !”-Eda

Mă hotărîsem s- o mai răresc puţin, cu blogul.

Prea multe ieşiri la rampă ale Preşedintelui Băsescu, prea multe răutăţi, prea multe şicane. Nu sunt o fire conflictuală, deşi rareori îmi întâlnesc o persoană pe spiritul meu. Dar nici  crâncen, ca Traian Băsescu.

Dacă are loc impactul interior, mă retrag, pur şi simplu, sine ira et studio. Înainte de pauză, voiam să spun câteva cuvinte despre Ponta.

Azi, l-am văzut uşor defetist. Şi mi-a fost trist. M-am redresat, ascultându-i discursul, despre care, am impresia, poate subiectivă, că este demn de analele Retoricii universale.

Cu asemenea gânduri, mă uitam la Panoul de Statistici, când am observat o nouă prezenţă la „Followers”.

Şi aşa cum ,când sună soneria   de la intrare, mergi să vezi cine este, am deschis rubrica respectivă, să mă bucur de surpriza plăcută.

Era Eda.

După avatar, o copilă, cu ochii mari şi negri, ca ai Ilenei Cosânzeana, larg deschişi, parcă ar vrea să cuprindă în ei toată Cunoaşterea.

Bustul delicat- feciorelnic, mă emoţionează.

Îmi aminteşte de clipele din „Suave amintiri”.

Într-un cuvânt, o frumuseţe smulsă din  lumea basmului.

Blogul ei, vizitat de ieri, o altă lume: a rimei sincere, a năzuinţei cunoaşterii de sine.

Motto-ul şi Nu-mi place să călătoresc prea des,
Dar cât trăiesc , n-am de ales;
Căci trenul neoprit e viaţa ce-o trăim”,

sper să vă dea o impresie clară despre înţelepciunea orientală a acestei apariţii fragile, ca o floare de lotus.

Citind-o, mi-am amintit de Mircea Eliade.

Dar n-aş vrea, s-o nedreptăţesc pe Sorina, fata cu ochii căprui, şi privirea interiorizată,

parcă încercând să desluşească tainele Universului Invizibil.

Privindu-i colţurile gurii uşor- pesimist lăsate, simt  îndemnul, s-o cuprind de umeri, şi aplecându-mă tandru,  asupra lor, să le sărut, spre încurajare.

Şi totuşi, căldura sufletească pe care o degajă, te face să cauţi siguranţă  la aura ei proteguitoare.

Opusă Sorinei, flux news, are o privire neutră, uşor scrutătoare, uşor avertizoare, că ai de-a face cu o persoană care te ţine sub o obsevaţie riguroasă.

Mă simt bine, în prezenţa privirii ei.

E drept, nu ca la paravanul protector al Justiţiei independente, protejate la rândul său, de doamna comisar comunitar,(nu stalinist), Reding.

În final, sper…., s-a văzut, cum  trei perechi de ochi-oglinda sufletului”, te pot înturna, de la ce-ai hotărât  “toată viaţa de-o noapte”.

A…, bine-ai venit, Eda!/http://rosedeny.wordpress.com  .

Madi şi Onu

8 comentarii

Din categoria Onu, Proză

ANATOMIE. SCROTUL. METODA MUSASHI/NINJA

Ideea articolului, mi-a dat-o Dana Grecu, vorbind revoltată de faptul că la casa Naţională de Sănătate, nu s-ar fi luat încă măsuri de reglare a conturilor, privind lipsurile exorbitante din fondurile acesteia.

O cred pe Dana,  că este vorba de o ezitare sufletească, din partea USL.

N-au mână, cum se spune în  practica artelor marţiale, de sorginte extrem-orientală. Ninja, mai precis.

N-au mână, pentru că mâna este instrumentul de aplicare a metodei Musashi.

Samurai celebru, neînvins, zice-se niciodată, în cartea sa autobiografică, Musashi, povesteşte că într-un complot, i s-a ascuns sabia . Dezarmat, ca un resort brusc eliberat, când a apărut agresorul, Musashi, l-a apucat de scrot, şi a strâns.

Ce a urmat, este lesne de închipuit: cu ochii ieşiţi din orbite, într-un vaier neomenesc, victima s-a prăbuşit, zbătându-se ca o găină  cu capul tăiat.

Şocaţi, restul agresorilor, a luat-o care încotro, protejindu-şi disperaţi  zona şliţului pantalonilor.

În caz că nu m-am exprimat clar, scrotul, în definiţia  dicţionarului, limbii române actuale, este”sacul în care sunt cuprinse testiculele

Se ştie, testiculele, dor ucigător, când sunt strânse.

M-am convins, văzând, şi trăind, ce înseamnă durerea de testicule. Este insuportabilă, precum durerea la ficat, în urma unui upercut , aplicat de Lucian Bute.

Probabil la cele 24 de KO-ri  ficatul adversarilor, şi-a spus iremediabil cuvântul.

Am văzut, pe viu, la un prieten armean, la Moscova. Mergeam într-un autobuz , spre bibliotecă naţională. Aglomerat, ca o conservă de sardele, autobuzul, la o frână forţată, ne-a proiectat, pur şi simplu, spre cabina şoferului. Peste mine, armeanul, cu faţa crispată, nu scotea o vorbă.  Leşinase. Panicat, am urlat, de s-a făcut gol în jurul nostru. Scos  pe braţe şi dus cu Salvarea la Spital, am aflat ce se întâmplase. Prins între spătarul unui scaun şi mulţimea din spate, aproape îi fusese strivit un testicul.Doar unul, nu amândouă!

Despre mine. Cochetam cu judo. La un antrenament, un coleg de sală a încercat procedeul de a mă proiecta, cu ajutorul unui picior, strecurat între ale mele.Neîndemânatic, m-a lovit cu călcâiul, în scrot. N-a mai trebuit să mă proiecteze pe saltea. Fulgerat de durere, am căzut trăznit.

Vaaai, scriind, mă întreb cutremurat, de ce o fi simţit domnul Ilie Sârbu,  socrul Premierului Ponta, când arma de vânătoare i-a pulverizat un testicul.

Dar mai bine, nu mă gândesc. Mă întreb, de ce nu foloseşte domnul Ponta, „metoda Musashi”, dacă este ignorat ca un nimeni?

Nici nu îndrăznesc, să-mi imaginez, ce i-ar face „pitbull-ii” din PDL, dacă ar fi în postura sa!

 Dar cred că şi basmul despre” fata moşului şi fata babei”, în care „recuperarea” punguţei cu doi bani, joacă un rol hotărâtor, împotriva boierului hain, i-ar putea servi de lecţie.

În concluzie îi recomand domnului Ponta:

”Ca să nu fie sugrumat, să aplice, fără scrupule, (de care, văd că se cam împiedică), metoda ninja!”

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Onu