Arhive pe categorii: Râsu/Plânsu

NU ÎNȚELEG!…

De ce s-au solidarizat unii, cu niște părinți violenți în familie, cu fiicele lor, eleve la liceu.
Poate fetele au greșit ceva, au ignorat regula: eu te-am făcut, eu te omor. Poate asta o fi fost viața lor până la liceu, când s-au emancipat, și au văzut că alta este orientarea educațională.
Că social, trebuie să depășim stadiul de animalitate.
Sau, de ce s-au solidarizat împotriva celor care luptă împotriva violenței în familie, recte împotriva statului norvegian.
Sau poate acea parte a presei care-i mediatizează o face cu scopul abscons, tocmai împotriva violenței în general, între oameni, sau în virtutea limitării tocilarului care asta a înțeles că este presa, să încânte prostimea, după preferințele proprii.
Cert este că Inchiziția minții mele cere ca și prostia, să fie incriminată, asemenea violenței.
Și nu realizează că evoluția viului este un proces lent, obstrucționat de lăcomie.
Oricum, pe lângă inepția celor care au transmis știrea, mă amărăște spiritul de turmă al celor vreo 500 de protestatari, mânați nu de baionete bolșevice sau fasciste, ci de un exaltat ahtiat după popularitate, probabil.
Sau, mobilul o fi fost cu totul altul, și tocilarul din media nu ni l-a transmis?
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

Similitudini

Postul este interferenta a doua constatari, de ieri si azi.

Ieri.

Privesc revarsarea de aurolaci civilizati si artisti. Intr-ale pantomimei, cred.Pentru ca dupa gesturi preocupate de a exprima ceva, izbunesc in hohote entuziaste de ras, mai tragand cu nesat, periodic, din niste pungi de plastic.

Sunt placuti, in nevinovatia lor cerebrala.

Azi.

Tocmai aceasta alaturare de nevinovatie , privita la un program de divertisment pe Antena/nu stiu care/. Si nu aerul tamp al protagonistilor, pe care recunosc, il am si eu , la orice supralicitare de a-mi releva capabilitatea in umor, mi-a atras atentia, ci incercarea de a ma prosti prin rasul ostentativ, fortat, ca si cum ar fi ceva de ras in balciul la care ma obliga acestia sa cred ca este valoros; si-mi place; si trebuie sa casc gura la ei, cu orice pret; pentru rating.

Asta imi aminteste de o stire transmisa ieri, cu ostentatie. Cum rusii ataca aerian, ipotetice locatii ale Issis. Furat de insistenta repetarii stirii, nu am inteles daca umanistul Planetei, America a avut vreo reactie de mila fata de victimile taberelor Issis. Ca si ei sunt suflete , in ciuda necrutarii cu care isi suprima oponentii religiosi.

De altfel, nu trebuie sa ma gandesc prea mult, pentru a constata aceeasi necrutare la opozitia parlamentara.

Sau la insistenta molcoma, cu care se incearca mentinerea unei stari de ostilitate fata de Rusia, pentru a fi ajutat sa inteleg necesitatea mentinerii enclavei americane la Deveselu.

Ca sa tremur ca la cutremur, de o eventuala reactie a rusilor, intr-un moment la fel de dement al unuia, care s-ar teme sa nu-I cucerim tarisoara.

O tarisoara care la marimea ei de peste 17 milioane kilometri patrati (17.o75.4oo kmp.) are toate motivele sa se teama de a nu fi inghitita de 237.500 kmp ai Romaniei.

Respectiv, de circa 72 de ori mai mica decat ea, Rusia.

Sau de impudoarea luptei impotriva lui Basescu.

Cand se stie ca accesul acestuia, la faradelegi, i-a fost permis de asa zisa :”solutie imorala” din 2004, denuntata chiar de funestul personaj.

I-as respecta pe cei de la A3, din convingere, daca nu i-as vedea nesinceri prin omisiune.

Uita sa spuna, ca accederea lui Basescu , la majoritatea parlamentara, a avut loc in urma unei tradari a PSD, prin asa zisa miscare politica, pe care insusi Basescu, a numit-o “Solutia imorala”.

De altfel, se pare ca PSD are parte de asemenea “tovarasi de drum”. Unul, “Solutia imorala” in 2004, si altul autopretextat ”interesul statului de drept”, in acest an.

Ciclic…, la 10 ani.

Si, ar mai fi ceva.

Nu cred ca binevoitorii corectitudinei, sunt sinceri si nemanati de subiectivitate.

Adica…, RAZVAN Dumitrescu, Oana Zamfir si Adrian Ursu, sa nu poarte nostalgia unor posturi pe care le-au parasit datorita lui Basescu?

N-as crede !

Si astfel, incep sa constat cu tristete, nevoia de a crede in similitudini.

Iar personal…, de a renunta la complicitatea prin omisiune, pentru a evolua caracterial.

  • Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Paginide iurnal, Râsu/Plânsu

Lămurire

Aseară, la b1tv, s-a consumat actul final al convingerii mele, i că tot de la PNL ar putea veni salvarea României.

Că prin agentura mercantilă nu avem de aşteptat o Românie modernă, ca de la Regele Carol I. Oricum, cu toată propaganda roş –albastră, care nu este decât un dezmăţ mediatic penibil, sper să ne reabilităm în faţa noastră înşine.Ieri am asistat, la antipropaganda furibunda, continuata de Sandra Stoicescu.Si sa vezi, liberalul Mihai Kalimente, le-a spus-o de la obraz, ceva în genul:–„tot ce faceţi, împotriva candidatului PNL, domnul Klauss Iohanis, este o măgărie neruşinată!”

Momentul a fost antologic, neostaliniştii   au rămas ca la poarta nouă.

Râdeam şi aplaudam, cu invitaţii mei.

Dar confruntarea directă, mi-a relevat un Iohannis, ferm, un adevărat Bismark, care nu s-a lăsat impresionat de tupeul social-democrat şi i-a replicat mai junelui său într-ale cititului din copiuţele pregătite conştiincios de subordonaţi.

–„De ce minţiţi domnule Ponta? „

Măcar citiţi corect ce i-aţi obligat pe oameni să scrie, ca în „Rapoartele comuniste, pregătite lui Ceauşescu, pentru Congresele PCR, ducă-se pe pustii!”

Că eu vă arăt două taloane de pensie, de câteva zeci de lei, fiecare.

Atunci, m-am întrebat, de ce pilotul  secund al Preşedintelui, n-a demisionat măcar formal din funcţia de Premier, să n-o mai facă pe atotştiutorul, cu datele scrise de nişte subalterni slugarnici.

Probabil, nevoia de informaţie, de a se da deştept cu ea, era atat de mare, că nici temporar, nu putea, să se lipsească de ea.

Sar peste momentele delicioase , în care noul Bismark al României, a jucat şotronul peste morga demnă de milă a coabitantului lui Băsescu , şi ajung la final, care a sunat astfel:

După apelul domnului Iohannis adresat alegătorilor ,

Făt Mongol cel răsfăţat de Adrian Năstase, a sărit, ca de pe marginea şanţului.

Încerc să parafrazez:

–”domnule Iohannis, am văzut în dv. aceeasi faţă batjocoritoare, ca a lui T.Băsescu!”. Replica, firească a dreptului la ea, a căzut scurt, ca un tăiş de sabie japoneză:

–”Vreţi să spuneţi domnule Ponta, că atunci când domnul Băsescu v-a numit pe dv. Premier, şi-a bătut joc de Români?

Ucigător! Nu?

Onu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, PAMFLET, Politică, Râsu/Plânsu

P 53, Bătrân hoţ

 

Discutând cu o vecină despre lege, mi-a spus că statul nu apără decât bunurile publice, pentru cele private, dacă ai fost fraier şi te-ai lăsat înşelat, legea nu te mai apără.

Reacţia ei, a fost promptă:

–„ai acceptat să fii furat, treaba ta!”

Mi s-a părut cel puţin ciudată, şi nu cred să fie aşa.

Totuşi puţină carantină preventivă n-ar strica.

Să ştie şi prostul/cinstitul, şi deşteptul/hoţul, că hoţia nu e-n ordine, şi nu e tolerată.

Mai mult, cred că toţi politrucii Antenelor să mai vorbească şi de micii pungaşi, că şi ei îs tot români.

Şi-apoi să nu uităm proverbul: „cu oul şi boul”! Dacă tot ne erijăm în mari apărători ai cinstei, s-o facem pomenind şi necinstea, indiferent de nivelul la care se produce!

E drept, nu aduce rating, şi nu măreşte conturile, dar e tot România pe care o tot căinăm ca o bocitoare plătită.

Aseară, priveam liniştit un film la televizor, când   hop, dispare semnalul.

Sar la fereastră, să văd ce se întâmplă.

Lângă cablul respectiv, un bătrân, elegant, mă întreabă:

–„Domnule, voiam să vă întreb, cablul acesta vă este necesar?”

–„Tu ce crezi?” Îl întreb eu iritat. E ca să-l furi tu? Ieşi afară, din împrejmuire!

Chiar dacă sunt dur, nu pot lua pe cineva de gât, pentru că nu sunt organ de Poliţie. Şi-a luat geanta, care era cred plină tot de cabluri furate, şi pe-aci ţi-i drumul. Era aproape de ora 21 şi 30.

Îi aud pe unii, politruci, (sper că v-a reobişnuit Antena 3 cu termenul), că puşcăriile gem de plevuşcă de borfaşi, care vezi Doamne, or fi furat şi ei ceva.

Sau ultima marotă este cu bătrâna anchetată de Poliţie, pentru că ar fi mituit pe cineva, cu nişte ouă din sărăcia ei. Nu le-a furat de la vecini!Erau ouăle găinilor din ograda ei, hrănite cu spuza ei de sărăcie.

Este corect sa se ocupe organele legii de mită, ca să ne fie frică şi de umbra noastră, dacă ne trec prostii prin cap.

Dar să victimizezi borfăşimea, mi se pare nu doar de prost gust, ci şi de rău augur.

Este ora 23.45, au trecut două echipe, şi vine acum schimbul de noapte al RCS/RDS.

Dacă or veni, că şi ei sunt tot români de-ai noştri.

Parcă să mă confirme, au apărut doi tineri.Unul cu gura plină de”să moară mama!” Altul, „cu să moară familia mea!” Ce garanţie de seriozitate, pot oferi asemenea indivizi?

Văzându-mă la fereastră, s-au tupilat pe după maşini, ca să spună probabil mâine, că nu i-a aşteptat nimeni.

Fără alte aprecieri! Este miezul nopţii, şi nu mai văd nici o şansă.

Trăim în România Antenei 3 şi a Pro tv.

Onu

Completare:m-aş jena de mine, dacă nu aş completa postul, cu faptul că azi noapte, a sosit totuşi, un echipaj, alţii decât cei cu înjurătura-blestem în gură.

Şi pe la ora 3 şi jumătate aveam legătura refăcută.

În  urma episodului generat de dobitocul bătrân hoţ, mi-am dat seama realmente, că RDS are  o echipă de tineri bravi, de toată isprava.

Onu

36 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

P 52, VITRION

În loc de motto:”Noi suntem contra tuturor.”-Protestatar gălăţean”

Pe YAHOO! News, de azi, apare articolul :

–“În aşteptarea antenei 3. O tragedie românească răbufneşte”.

De Andreea Dogar.

Merită citit, cu toată făptura.

Mie, mi-a mers la inimă.

Chintesenţa minţii şi atitudinii unor protestatari, a exprimat-o gălăţeanul din motto!

Recomand acest articol, cui vrea să-şi bucure triada/fiinţa, fie şi pe durata lecturii.

Nu voi face alte remarci, decât o plecăciune evlavioasă în faţa autoarei.

–“CITIŢI-L!”

Singura apreciere, rămâne comentariul la material, şi pe care-l redau, ca final de articol:

–“Admirabil articol.

Demn de Voltaire.

Caragiale l-ar aplauda entuziast pe autor.

Excelent surprinsă esenţa spirituală a protestatarului roman.

Şi, de ce nu, a manipulaţilor de Media, indiferent de statutul lor biped!

Cimpanzeul, strămoşul nostru, s-ar ruşina cu subproduşii sai”.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

P 51, Riscul glumei proaste

În loc de motto:”Unora le plac bancurile, indiferent de urmări”. -Anonim

Aseară, citeam în K.V. Zorin următoarea poveste.

O redau în relatarea autorului, spre a o feri de alterarea opiniei mele.

Citez:

”La un seminar cu studenţii la medicină am auzit următoarea istorie: O bătrânică suna în mod regulat la ambulanţă şi solicita sosirea medicilor. De fiecare dată, intrând în casă, medicii se pomeneau în faţa aceluiaşi tablou: femeia se spânzurase cu câteva secunde în urmă.Medicul de serviciu îi acorda imediat primul ajutor, chema psihiatrii, dar din păcate, lucrurile se repetau în acelaşi fel. Medicii au observat că femeia urmărea foarte atent când ajungeau ei. Atunci când ambulanţa se oprea la scara blocului, bătrâna fugea de la pervaz. Probabil după aceasta, ea descuia uşa, îşi introducea capul în laţ şi auzind paşii la uşă, împingea scaunul de sub picioare. După aceea urmărea cu plăcere cum era salvată de specialişti. La un moment dat medicii primesc din nou apelul bătrânei şi situaţia se repetă întocmai, numai că felcerul îi spune medicului: ”Auzi, hai să stăm în faţa uşii apartamentului, să fumăm o ţigară, şi vom vedea ce se întâmplă!”

În consecinţă, lucrurile s-au sfârşit la crematoriu…”

„Astfel de tentative de suicid, apreciază autorul, sunt modalităţi de a manipula oamenii (de a le atrage atenţia, compasiunea) şi de a mai ieşi din plictiseala zilnică. Pentru aceasta se şi aleg uneori, metode de suicid, atât de bine gândite. Nu este exclus ca aceste viclenii să-i fie inoculate persoanei de către demonul tristeţii”.

Citind, gândul mi-a zburat la Mihai Gâdea în discursul căruia, în ultimul timp, am observat o schimbare de tonus.

Să fie „demonul tristeţii” lipsei ordinelor „şefului”din cauza condamnării politice?

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

P 49, De impresie!

Aş fi vrut titlul „De cocotă”

Dar soţia mi-a replicat:

– „nu e de fasonul tău. Schimbă-l!”

Şi l-am schimbat.

Dar de unde asemenea gând?

De azi noapte , de la Mihai Gâdea, când mi-am amintit de un personaj cunoscut întâmplător, ce nu părea a fi, cum l-am descoperit ulterior.

Într-o zi, îmi spune, ca din întâmplare:

–„pe cine crezi că am văzut aseară, la bar?”

–Pe cine?

Cu o mutră fandosită de parşiv, continuă:

–„promite-mi că nu-i spui lui Mircea!”

–„ Parol!”

Îi răspund eu, crezând că e o glumă.

–„pe nevastă-sa, cu un coleg de-al lui „

îmi spune el, cu un aer complice.

–„mare Iago eşti!”

Îi răspund revoltat, şi dau să plec.

–„sau poate mi s-a părut?”

dă el înapoi, în faţa revoltei mele”.

Niciodată, nu mi-a plăcut aces gen de „cutre”.

Mi-am amintit de el aseară, când Mihai Gâdea, cu un aer cucernic, remarca faptul că la înmormântarea lui Dinu Patriciu, marele absent a fost Crin Antonescu.

El, Gâdea, nu l-a văzut.

–„Sau poate mi s-o fi părut?

S-a mirat el cu un aer de copil neînţeles, în faţa lipsei de reacţie a invitaţilor.

Nu-l văd pe Crin, vorba lui Bogdan Chireac, „ca pe marele absent al înmormântării”!

Dar constatarea mi s-a părut demnă de caraterul lui IUDA.

Hm! Foarte interesant! Vorbesc de trădător, dar nu ştiu în ce constă trădarea lui.

Aş fi recunoscător cititorului/cititoarei care m-ar ajuta să-mi umplu această lacună!

Mulţumesc!

Tot aseară, l-am văzut pe Mircea Badea, şifonat rău de tot. Cauza?

Motocicliştii „băsişti” i-au ştirbit din „morga” cu care încearcă să se împăuneze.

Doar că nu plângea. I se luase jucăria „laudei de sine”

M-a întristat puţin. Începusem să văd în el un fel de „Popeye marinarul”.

I-am înţeles atunci, narcisismul, şi mă întreb amuzat, câte asemenea inepţii, o trebui să suporte onorabila lui soţie, fiică de ambasador român la Moscova.

Tot către Moscova blamată a tras sireacul.

Aaa, nu e o aluzie „a la Gâdea”

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu