Ieri, o emisiune marca „Dana Grecu,, realizată după spusele sale, cu toată echipa Antenei 3. Tema: rejudecarea procesului lui Ceauşescu. Un alt gen de ipocrizie mascată, din care trebuia să rezulte nu doar rating, ci şi că merita pedeapsa primită, dar că procesul trebuia esfăşurat în spirit democratic. De fapt, n-am înţeles la ce acest scenariu pentru că în final, Ceauşescu mi-a apărut mai patriot decât anticomuniştii.
Câteva exemple, rezultate din depoziţiile martorilor.
Unul dintre ei, o figură antenistă, care-şi amintea cum ricoşau, sub ochii lui, în asfalt gloanţele trase de armată.
Şi cu citate răstălmăcite ca la procesul”Telepatia”, de mă aşteptam ca principalul acuzat, şeful lor domnul Voiculescu să fie eliberat cu scuzele de rigoare că a fost implicat într-un proces politic, comandat de Traian Băsescu.
N-a fost să fie, şi am tras concluzia că textul legii trebuie să fie un lucru al naibii de greu, prin subtilităţile sale ezoterice.
Mai ales cu nişte personaje care în virtutea greutăţii lor cerebrale, nu pot să accepte că i s-a înfundat şefului.
Avocatul apărării, ex-ministrul de interne, juristul Doru Viorel Ursu a spulberat mărturia împănată cu o logică fantezistă anticomunistă, printr-o autorecunoaştere a cărei subtilitate nu puteai să nu o apreciezi ca pe un argument împotriva atitudinii infantile a martorului.
Apărare a spus ceva în genul:
-”Nu mă pot îndoi de veridicitatea mărturiei, eu ne având acuitatea vizuală a martorului, care a sesizat muniţia militară, după cum ricoşa în asfalt şi pe alte suprafeţe întâlnite”.
O palmă sau o”labă de urs” grea trasă onorabilului martor.
Un alt cap de de acuzare, amestecat aiurea, în care, martorii s-au făcut pur şi simplu de râs, au fost: Canalul Dunăre –Marea Neagră, Canalul Bucureşti-Dunăre şi Metroul Bucureşti. Strălucitorul avocat al apărării i-a spulberat printr-o întrebare de bun simţ istoric:
-”Oare faraonii Keops, Kefren şi Mikerinos ar trebui să fie supuşi oprobriului public pentru nenumăraţii dispăruţi la construcţia piramidelor?”
O altă crimă a lui Ceauşescu a fost „legea interzicerii avortului şi victimele care i-au urmat.
Replica onorabilului apărător a fost:
-”Ce deosebire este între intenţia acestei legi, în scopul de a creşte populaţia României la 29 milioane şi interdicţia bisericii privind avortul, începând cu Papa şi până la Preasfinţitul Daniel”?
Evident, cum anteniştii, creştin-ortodocşi, susţinători ai creştin-ortodoxului Ponta, au găsit o chichiţă salvatoare pentru Preasfinţiile lor.
Biserica nu recurge la justiţie pentru ispăşirea păcatului creştinesc al comiterii avortului.
Eii, şi tot aşa, s-ar lungi prea mult articolul. Voi încheia cu un episod de-a dreptul penibil pentru un alt martor.
Desigur dacă acesta ar avea simţul penibilului.
Intervenţia aparţine unuia din cei doi judecători, parcă Domnul Lucian Bolcaş:
-„Dacă Ceauşescu vitregise atât de mult condiţiile sportivilor, cui se datorau succesele sportive înregistrate:
-„Citirii Statutului PCR?” Sau Constituţiei Republicii? Sau:
– „Citirii căror documente de partid comuniste?”.
Trebuia să fii prea răuvoitor, şi să nu recunoşti, că izvoarele succesului erau urmarea „preocupării Statului de a asigura o bază sportivă de masă”.
În privinţa victimelor revoluţiei :
-64000 de morţi şi a tiraniei lui Ceauşescu, entuziaştii au fost liniştiţi, că în nici un caz nu au fost atâţia morţi,:
– iar asupra milionului şi jumătate sau 2 milioane conform memorialului de la Sighet, avansată de o doamnă istoric(cică a scris şi o carte) mai trebuie lucrat.
O altă somitate ridicată în slăvi de Antena 3, a veni cu o altă elucubraţie.
-„ Anume, Casa regală britanică ar fi şters din analele sale vizita lui Ceauşescu”.
M-ar mira, ca demnitatea reginei Marii Britanii să fi stat doar în actul diplomatic de a fi apreciat încercarea de relaxare a relaţiilor unei ţări socialiste.
A, uite, că mai sunt aspecte relevante ale strălucirii completului de judecată din emisiunea Danei Grecu.
Aceasta a menţionat capul de acuzare al vânzării către Germania Federală şi Israel a locuitorilor de cetăţenia respectivă.
Aci, tot ilustrisimul avocat al apărării, a întrebat:
-”Cum trebuie privită moralitatea celor două ţări, de a fi acceptat trocul propus de Ceauşescu!”
PAUZĂ, desigur!
Trebuie spurcat Ceauşescu,fiind de-al nostru. Asta, mi-a amintit involuntar de Vodă Cuza, căruia i-a fost preferat un înlocuitor străin.
S-a mai spus ceva, despre turnătoriile unora de-ai noştri, fără să fi fost agenţi ai securităţii.
În legătură cu această trăsătură naţională mi-am amintit câteva episoade trăite personal.
De fapt două, dar despre al doilea, am aflat de la alţii.
În sfârşit, un alt punct forte al rejudecării, care pe mine m-a destins.
Cineva, nu ştiu dacă nu Dana Grecu, a întrebat foarte serios, dacă povestea conturilor personale externe ale lui Ceauşescu este reală.
Nu! A fost răspunsul categoric.
M-am liniştit, pentru că mă muncea cumplit zvonul calomnios, care plana asupra unui domn onorabil, cum că ar fi devalizat conturile din străinătate ale lui Ceauşescu.
Vă imaginaţi ce uşurare simt?
Onu
Madi şi Onu Blog 