Arhive pe categorii: Educaţie cetăţenească.

Gafat infamata Nefertiti

Precum copiii răzgâiați, Antena 3, a botezat-o Nefertiti,
Sperând, că poate astfel, îi vor știrbi , Majestuozitatea.
Dar vai, pigmeii n-au de unde ști, că fără incizie, răul, social, nu poate fi extirpat.
Că prin STATUTUL SĂU, CODRUȚA, pe-al său nume, MESCHINĂ CA EI , de ar fi,
Într-o penibilă tăvăleală, demnă de milă, i-ar ține, sau, cum se zice,popular, i-ar flocăi.
Și, cum, ca-n ORICE LUPTĂ INEGALĂ, cel demn de milă este mereu tolerat,
Grav blamata Nefertiti, în sputa groasă a disprețului tăcerii, i-a încoconat.
Gravă eroare, din parte-i,
Căci, peste vremi, din viermele-n cocon,
O nouă muscă asocială, posibil, că va ataca-o , cu altă spută , de socio-tolerant.
Cine știe, din încăierare, care din ei, va izbândi.
Și de mâine, n-om afla,că atacatorii-n haită, nu-i vor supraviețui.
Rămân însă, rezervat, neînțelegând, ce-i mână-n luptă, pe imunzii cu iz de clan,
Cu infamata, fără sens, pentru mine, Nefertiti.
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Educaţie cetăţenească., Pagini de jurnal Pamflet., Poezii, Psgini de jurnal

Papagalul guițător-GAMAGLOBINA

Pe PROST, de vrei să-l afli,
Pocește un cuvânt.
Atuncea, PAPAGALUL,neliniștit devine,
Să-mprăștie nerozia, ca merit PERSONAL, în sine.
Nu contează, că-n premieră,
El, POATE,află cuvântul ce-l vede, motiv șicanator,de sfadă
Ci, în maginația-i penibilă, persifla să dea bine.
Apoi, scuipată poanta,
Cu cugetu-mpăcat,
Mândru- i nevoie mare,
Că în politică, și el, a guițat.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Educaţie cetăţenească., Pagini de jurnal Pamflet.

Responsabilitate

Azi,la tv, am ascultat o știre, care, fără echivoc, m-a impresionat.
Era despre un puști, destul de mic, aflat cu trotineta, lângă o mașină. Puștiul, care avea în mânuță, o sută zece lei, întrebat de reporter, a răspuns, în maghiară, că trecând pe lângă mașină, o lovise cu unul din mânerele trotinetei, iar acum, îl aștepta pe proprietarul mașinii, să-i dea banii din mânuță, ca despăgubire, pentru eventuala pagubă,pe care, poate i-o produsese.
Simțul civic matur, al acestui copil, m-a înfiorat de emoție, și m-am întrebat, ce părinți l–or fi educat, și cu atâta eficiență.
Un orizont uman de civilitate, aproape neverosimil.
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Educaţie cetăţenească., Pagini de jurnal. Proza scurta.

Iulia

Se numeșe Iulia, dar mesajul numelui său, este plin de semnificații emoționante.
Îmi amintește de Moscova, de Kiev și de Tașkent, de Stepa Flămândă Uzbekă, ninsă cu flori deschise de bumbac, de gazdele asiatice ospitaliere, lângă care, te simți ca printre ai tăi. Și, mai ales, de mine însumi, cel de altă dată, când viața, era o bucurie permanentă, privind explozia diversității sale, pe unde mi-a purtat pașii.
Dar Iulia, prin zâmbetul său de copil bun, îmi amintește și de copii flămânzi ai Mozambicului, copii, care cu toată suferința lor de foame, nu-și pierdeau zâmbetul sociabil, fâcându-mi bezele, când îi mângâiam pe capetele rase chilug, cum se spunea la noi la școala primară. N-o cunosc pe Iulia, decât virtual, dar sunt convins, că aflând-o, viața, s-ar dezvolta în plenitudinea sa emoțională, copilărească.
Și de studenția pe care, mi-a marcat-o prezența unei alte Iulii, foarte interesantă prin concepția sa asupra tratamentului, la care s-ar simți bine, femeia.
Cazul, mi-a părut emblematic, pentru cum gândesc unele femei, că ar fi tratarea lor, de către bărbat.
Într-o zi, Iulia, m-a părăsit. Lumea noastră, mirată de eveniment, a încercat să afle, ce s-a întâmplat.
-Nimic, ar fi răspuns ea, senină.
– Nu-mi plăcea că nu era bărbat. Să-mi tragă și mie, din când în când, vre-o înjurătură, sau măcar o palmă!
Auzind, preferința ei, am rămas perplex, și o clipă, m-am întrebat, dacă am avut o copilărie normală, ne asistând la asemenea tratamente, între părinții mei . Poate că, Iulia mea, din studenție, crescuse într-un asemenea mediu, poate i se părea anormală masculin, comportarea mea.
Poate!…
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Educaţie cetăţenească., Pagini de jurnal.

Constatare

Nu știu, ce vor fi pățit liberalii, de s-au liniștit în cavalcada anti psd.
Nu-i mai recunosc. Poate este o schimbare de tactică de orientare constructivă.
Poate au înțeles că lupta lor de gherilă, anti psd, este contra productivă, poate și-au dat seama de inutilitatea momentană a existenței lor, sau poate sunt în schimbare de penaj.
Oricare ar fi motivul, îmi place schimbarea lor de tactică agresivă, evident perdantă, românul, nefiind înclinat spre sfadă inutilă și absurdă.
Sau poate,s-au concentrat numai pe Dragnea?
Oare cine o fi Maestrul de Ceremonii?
Este de admirat, faptul că și-au domolit o ură, ce părea surdă, și oarbă, la oricare evidențe socio-politice, postelectorale.
Pentru că, ura, nu doar ucide, ci și sinucide, roade pe dinăuntru,ca un cancer.
Dacă s-ar admite prin absurd, că ura ar fi și altceva, altceva, decât non discernământ.
Așadar, Noul An, are meritul de a fi adus măcar o impresie de liniștire a încrâncenării spiritelor interne, factor asigurător de limpezire a pornirilor iraționale.
Doamne Ajută, ca vecinii politici interni , să-și dea o mână de ajutor, și să lase dihonia dintre ei!
Ar pierde Politica românească ceva din din asta?
Un An Nou Bun pentru înțelepciunea politică națională!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Educaţie cetăţenească., Pagini de jurnal. Proza scurta.

Copii și copii

Sunt un adept al personalității manifeste, a bebelușilor la botez.
De la gestul hazliu, pe care l-a făcut nepoțica mea, Maia, trăgându-l pe preot de barbă și amuzându-se , până la aproape, scoaterea din sutană a unui preot, de către un alt bebeluș, cu o personalitate atât de îndărătnică, încât, fără a ști ce are preotul cu el, s-a zvârcolit într-atât, încât, a fost nevoie de ajutorul părinților, sau nașilor, spre a-i menține în ordine, uniforma preotului,din ceremonia de creștinare, a micuțului. Mă întreb amuzat, ce personalitate va fi având micuțul sau micuța.
Poate fi un caracter de împărăteasă, precum al Ecaterinei a Rusiei, sau a Cleopatrei, a Egiptului, sau de tiran, precum Stalin, Hitler sau Musolini, în țările lor.
Mă mai gândesc , plin de laudă pentru puști, că nu l-a înfuriat atât de tare pe preotul, ajuns cu răbdarea în prag de pensionare, încât să-l scape din brațe.
Sau poate o fi, viitorul delator al faptelor viitoarei Ministru de Interne a României.
Oricum, gestul delatorului de la DNA, sau oricine-ar fi el, de oriunde, pare a avea curajul unui vierme sinucigaș.
Și când mă gândesc, la câte asemenea lepădături or mai fi în Țară, mă cupride o tristețe dacică.
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Educaţie cetăţenească., Pagini de jurnal.

Sași

Stau la calculator, și-l privesc, în iluzia că mi-ar da o sugestie de scris. Aproape nimic, nici de la spectacolul străzii.
Doar o brunețică, cu ochii ușor bulbucați, sporovăind înviorată, cu un tânăr, parcă răpit de farmecul ei.
Privindu-i, îmi dau seama că îmi plac brunetele cu ochii bulbucați.
Ochii sau tenul. Cred că se suprapun niște imagini din Sighișoara, unde făceam practica de producție, pentru anul V de facultate. Sarcina mea era simplă. Șeful de șantier, mi-a dat să verific prestația muncitorilor de la terasamente.Practic, momente de plăcere și amuzament, privind hărnicia echipelor de Sași, comparativ cu pofta cumpătată, a alor noștri.
De atunci, am rămas entuziasmat de cuvântul sas, în ceea ce privește seriozitatea, și hărnicia, la locul de muncă.
În timp ce alții decât sașii, oboseau de râs și voie bună, sașii, luau pauză după rezolvarea lucrului,meticulos efectuat, erau zgârciți la vorbă, iar mie, îmi venea foarte ușor, să-mi rezolv sarcina de verificare și măsurare a volumelor de terasamente efectuate.
Din acea lună de practică, mi-am format convingerea fermă, asupra seriozității în muncă, a acestor români, supranumiți local, sași!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Educaţie cetăţenească., Paginide jurnal