În DLRA, carantină înseamnă:”complex de măsuri (în special izolarea) luate pentru a împiedica extinderea unei boli, a unei epidemii”.
Concret, prin boală eu înţeleg şi dedublarea personalităţii;
acea anomalie, care când se manifestă, face din individul normal, un aberant-anormal; atât de convins de elucubraţiile sale, încât nu-şi sesizează penibilul condiţiei de facto.
Concret: azi, la emisiunea Sandrei Stoicescu, pe care, spre regretul meu, nu o consider prea discernă în patologiile psihotic-morale, deşi ar fi absolvit „Psihologia”, un prea-vocal firoscos cu studii, se laudă el,”filologice”, s-a pronunţat, cu morga plebeului, că Ponta ar fi afirmat, că dacă se dovedeşte „plagiatul”, va demisiona din funcţia de Prim-ministru.
Spre mândria mea cerebrală, îmi amintesc de ceva opus neroziei afirmate de aceşti indivizi, care pe bună dreptate, ar trebui carantinizaţi, pentru dezinformare, fără intenţie.
La obiect, dacă tupeul i-ar îndemna să mă contrazică, să caute prin arhivele lor video, apariţia lui Ponta, după lansarea diversiunii cu plagiatul său.
Secvenţa a fost cam următoarea: o fătucă, vorba lui Cristoiu, l-a întrebat ce va face, dacă se va confirma, calomnia.
– Ce trebuie! a răspuns prompt, Ponta.
-Adică, vă veţi da demisia, a replicat antenista în devenire?
-Nu…, voi renunţa la titlul de doctor!
În nici un caz, nu voi demisiona!
Succint, nici vorbă, de demisie!
Şi voi adăuga eu: „în afirmaţia filologului” nu este vorba de un sindrom de dedublare a personalităţii, care trebuie carantinizat?
În ipocrit vehiculata deontologie profesională, nu poate fi vorba de malpraxis?
În context medical, s-ar interzice profesarea.
Ce-i de făcut în cazul acestor indivizi certaţi cu memoria?
Nu cred că ar trebui interzişi; la câte enormităţi debitează, am rămâne fără presă.
Şi cutumiar, este necesar un scheunat de căţel, în fiecare gospodărie ţărănească.
Din câte ştiu, la eliberarea carnetului de conducere,se ţine seama de abilităţile psiho-motrice ale candidatului, ca şi de reacţiile psihotice ale acestuia, în eventuale stări conflictuale din trafic.
Astăseară, Dana Grecu, a repetat afirmaţia tendenţios eronată, cu „demisia lui Ponta”.
Cu, „mă rog…, spusă undeva, într-un interviu, dat unei reviste spaniole”.
Interesant, că Radu Tudor, n-a temperat-o cu „interviul”relatat de mine, mai sus.
Eu, când văd cum cineva perseverează în greşeală, am o vorbă:
„dacă nu vrea, lasă-l să moară prost!”
Să aibă şi Radu Tudor, aceeaşi regulă?
O altă trăsătură nocivă a dedublării personalităţii este că în mod inconştient,insistând să te dai deştept, cu orice preţ,
„fetişizezi” răul, consolidându-l astfel.
Total contraindicat în visceralitatea la care asistăm.
Madi şi Onu
Madi şi Onu Blog 
„Păduchiosule…!”, „Păduchiosule..!”
Motto:”Fiecare, şi-o face cu mâna lui”-proverb popular.
Cam aşa, am păţit eu astăzi.
.M-am legat la cap fără să mă doară, încercând să privesc lucrările CNE a PDL , ca pe o manifestare credibilă.
Când am văzut însă, figurile domnului Blaga şi doamnei Boagiu, mi-am amintit ce bătaie le-au administrat cândva, domnii Oprescu şi Onţanu, în alegerile pe Capitală. Cu mult înainte de a fi ieşit oamenii revoltaţi, în stradă.
În rest, aceleaşi discursuri, de victime, care nu-şi recunosc înfrângerea categorică, şi invocă drept acuze, propriile lor comportamente (elegant spus).
Asta, mi-a amintit o poveste, întitulată”Păduchiosule”…!”, Păduchiosule..!”.
Despre o femeie, care-şi făcea soţul, de câte ori, nu-i convenea ceva…, „păduchiosule”.
Până într-o zi, când acesta, sătul de invectivele ei, care pe deasupra mai era şi cleptomană, i-a cerut să înceteze, cu aceste învinuiri şi să redevină femeia cinstită, pe care şi-a imaginat-o, fără să-i mai prăduiască puţina agoniseală.
Şi, desigur, să nu-l mai facă de râsul satului.
Credeţi că s-a potolit?
Ea…, continuând să-l calomnieze, bărbatul a dus-o într-o zi, în baie, la cadă, s-o sperie, cu înecul, poate se va linişti. Nimic.
Din apă, cu mâinile scoase deasupra acesteia, sărmana, striga acelaşi lucru, imitând cu unghiile degetelor mari, gestul de strivire a păduchilor.
Vizionarea lucrărilor Convenţiei Naţionale Extraordinare a PDL, de astăzi, mi-a creat senzaţia de deja-vu, că povestea neverosimilă relatată, s-a petrecut aievea…, bărbatul respectiv, fiind Poporul român, iar specimenul feminin, însăşi mentalitatea, de a-i face rău acestuia, fără s-o recunoască, nici o clipă.
Etapa solicitării, să înceteze, mizeriile, s-a petrecut probabil la moţiunea de cenzură, şi la alegerile locale, din iunie, curent. Şi care ar exprima tranziţia către faza cu scufundarea în cada plină cu apă. Poate, doar- doar s-o potoli.
Secvenţa de azi, mi-a sugerat necesitatea imperioasă a momentului etapei trecerii la încercarea finală, cu baia, pe care s-o finalizeze, spre a nu-l mai compromite.
Probabil, în alegerile de la finele acestui an, când se va împlini sorocul prostiei sale, de- a o fi ales parteneră, fără să ştie ce-l aşteaptă, omul , o va fi înecat în urna de votare, cu un NU categoric, asemenea celui de la Locale.
Poate, asemenea caractere, preferă să piardă, strigând până la ultima răsuflare, păduchiosule, păduchiosule, în ciuda tuturor evidenţelor.
Îmi pare rău, pentru ei, dar uneori, este nevoie, să vedem modele de evitat.
Fie şi prin spectacolul penibil, la care am asistat azi.
Madi şi Onu
Un comentariu
Din categoria No comment ...
Etichetat ca Blaga, Boagiu, Convenţia Naţională Extraordinară, Onţanu., Oprescu