Motto: ”Prostul râde de altul, când nu-şi dă seama că este mai prejos acestuia.” – Madi şi Onu
Vă mai amintiti de „Goagăl şi Succesuri”, opera lexicală a lui Marean Vanghelie primarul de la sectorul 5 şi EBA, fiica europarlamentar a Preşedintelui Băsescu ? Nu ?
Nu, exclus ! Le-am văzut repetate în delir, pe sticlă şi pe bloguri, ca o mostră de incultură, tocmai de către nişte oameni la fel de închipuit studiaţi, precum cei doi.
Nu cred că se poate pretinde desăvârşirea într-o limbă straină. Dar când te bagi ca musca-n lapte, veleitar, să râzi de alţii, ar fi de o minimă decenţă, să ştii că se pronunţă Bakinăm, şi nu Bakingam, în loc de Buckingham iar în sport, nokaut, şi nu knock out. Astfel, toată „greaţa” acelor zeloşi exigenţi, devine ignoranţa tipică superficialităţii noastre.
Să nu creadă cineva, că mi-e milă de vreunul din cei doi sau că aş nutri resentimente, faţă de papagalii lor. Dar este poate momentul, spre demnitatea naţiei noastre să deprindem „îndemânarea lucrului bine făcut”al vorbirii, dificultatea însuşirii căruia, ne-ar tăia cheful superficialităţii de a ne închipui că ne putem permite să fim „stilaţi” imitatori şi părelnici hăhăitori. Altfel, cum ar mai arăta cultura noastră ? Unde ne-ar fi discernământul electoral ?
PS: Dacă există vajnici poligloţi, dornici să mă contrazică, îi invit să consulte înainte, EVERYMAN’SENGLISH PRONOUNCING DICTIONARY By DANIEL JONES, ELEVENTH EDITION, LONDON, March 1956, pag. 61.
Motto:”Realizaţi oare faptul că dacă ficatul ar putea să menţină puritatea fluxului sanguin, filtrând otrăvurile nocive, omul ar trăi veşnic, cu excepţia unor accidente fizice?” – Dr. Henry G. Bieler
Este motivul pentru care, simt nevoia vitală, să renunţ la o tematică politică imundă. Şi, pe fondul atacului obscur, de distrugere a numeroase unităţi spitaliceşti, să încerc măcar din convingerea, că mai bine minte proastă, în corp sănătos, să abordez preocupări de menţinerea sănătăţii. Oricum, am înţeles, că un român naiv, sănătos şi puternic, ar conveni mai mult, FMI.
Încep cu o temă, care mă interesează şi pe mine, direct, întrucât am aflat că ficatul este a doua linie de apărare a sănătăţii.
Ori, pe bune, cine nu are nevoie de sănătate, că de deşteptăciune, n-am auzit pe nimeni, să ducă lipsă ! Nici la Guvern, nici la Televiziuni. În afara celor arătaţi, că au fost înainte, şi care ar fi dus Ţara de râpă. Şi, dacă nu recunosc.., ce să însemne, decât că au fost şi ei, la fel de infailibili ?
Iar aceia, cine-au fost ? Parcă-mi amintesc, vag: actualii , când încă, nu-i alungase PSD-ul, sătul de ifosele lor democrate.
Apoi, tot actualii, până i-au alungat ţărăniştii, de s-au mâncat între ei, Dumnezeu să-i odihnească !
După decepţia ţărănistă, au urmat odioşii PSD-işti, care, n-au învăţat din păţaniile predecesorilor, că nu poţi prosti, decât o dată. Şi, au revenit tot actualii, cu altă pălărie, DA. Urmăriţi însă de ghinion, au dat peste unul forte, cu numele de Tăriceanu, care nu le-a suportat, cine ştie ce fiţe democrate, şi, nici una, nici alta, i-a dat afară din casă, îngrijorat, de exemplul proaspăt al PSD-ului, să nu i-o decredibilizeze. Bineînţeles au mai existat şi infime intruziuni: parcă PDAR, PRM, PUNR şi UDMR sau poate chiar altele.
Aşa că, după 20 de ani, s-a remarcat un fost, de culoare roşie, devenit portocaliu, prin galbenul liberal, şi care nu-şi recunoaşte mimetismul.
Ei, dar tot în acelaşi interval, s-a convins.., că dacă nu ai spor, există şansa recurgerii la „o soluţie imorală”, pe care s-o şlefuieşti, persuasiv, până când, cei cu vederea minţii slabă, nu mai discern adevărul de minciuna vehement clamată.
Şi asta-mi dă fiori, că ne putem aştepta la surprise. Aşa că, mai bine un ficat sănătos, pentru o minte proastă, în corp sănătos.
Să revenim la ficat deci şi fără multe cuvinte, care mai ales, ne-ar complica, să repetăm afirmaţia specialiştilor, că şi el, poate obosi; că obosit, nu-şi mai face treaba de filtrare a sângelui, când organismul se acidifiază, iar el, ficatul, vulnerabil, într-un mediu acid, devine victima propriei neputinţe. La aceasta, contribuie si dereglarea, provocată de epuizarea rezervei proprii de sodiu, elementul său chimic de bază, necesar pentru menţinerea echilibrului acido-bazic al corpului.
Medicii ne spun, că prin dezintoxicare, cu alimente şi suplimente alimentare alcaline. Sau prin nemâncare/cură de foame, post, când odihnindu-se, el îşi reface forţele.
Datorită curei de post, la care ne supune implacabil, criza cred că ar fi mai util, să încercăm dezintoxicarea, cu suplimente alimentare acaline, cum ar fi zeama de lămâie, drojdia de bere sau argila.
Da, spun cei mai exigenţi; dar lămâia e acră, înseamnă acid, şi atunci, cum îmi neutralizez aciditatea organismului, atât de nocivă ficatului.
În capcana gustului acru al lămâii, împotriva efectului alcalin, am căzut şi eu, până când am citit, că sucul de lămâie acţionează în organism, ca o bază, fiind deci un antidot natural împotriva hiperacidităţii dăunătoare întregului organism.
Dar, de ce drojdia de bere ?
Tot chimie ! Drojdia de bere, conţine mult din sodiul organic, de care duce lipsă ficatul, aportul respectiv, ferindu-l de epuizare.
În mod similar, compoziţia minerală alcalină a argilei, conform practicii naturiste, ajută activ, dezintoxicarea ficatului şi revigorarea acestuia.
În episodul următor, în funcţie de preocuparea manifestată de vizitatori, vor fi prezentate, modurile de administrare a celor trei suplimente: zeama de lămâie, drojdia de bere şi argila.
În loc de motto: ” Nu oricine, merită milă!” – MADI şi ONU
Deşi am decis să nu-mi mai irosesc timpul ascultând pălăvrăgelile de la TV, în dorinţa de a vedea o rază de speranţă către orizonturi neportocalii, sticla m-a atras irefutabil.
Doream sa văd cu ochi şi urechi personale, Monstrul, cu nume Cseke Atilla. Dar, vai, ce decepţie ! Un personaj care, ca într-un confesional, face mărturisirea indirectă, că el este doar avocat, străin de medicină.
Hăituit de întrebările ucigătoare, fără răspuns, ale moderatorului emisiunii, atacat dur la fapte, de un Mihai Tatulici, acest Lucian Bute, al reportajului video-media, ca un băieţel, împins săgalnic, de Preşedinte, pentru gluma de lez-oficialitate, aşa-zisul ministru al sănătăţii, panonicul Cseke Atilla, prăbuşit jalnic, în fotoliul de invitat, al Realitatea TV, cu părul parcă brusc decolorat, sub spectrul groazei, doar că nu întreba printre lacrimi, pe moderatorul emisiunii: “Pot să răspund ?”
Era vorba de răspunsurile la întrebările, adevărate torpile la ficat, ale lui Tatulici, pe care nu l-am mai văzut atât de dezlănţuit, nici în timpurile lui, pro cine nu-mi făcea nici o plăcere.
Dezgustat de oroarea pe care o incumbă brutalitatea de orice natură, am renunţat la emisiune, frământat de nedumeriri: de ce nu demisionează, dacă este evident, că a greşit ? De ce nu este convins că a greşit ? De ce suportă umilinţa oprobriului public ? De ce nu-şi face harachiri ?
Să fi fost cumva obligat la gestul respectiv şi atunci, în sinea sa, se descarcă de orice răspundere morală personală ?
Cine l-ar putea obliga la această neomenie ? Premierul ? Dar pe Premier ? UDMR-ul ? Dar pe acesta, ce impulsuri oportuniste ? Să fie animat personajul de impulsuri fundamentaliste ?
PS: N-am găsit răspunsul, dar mi-a trecut mila. Individul, din cauza căruia, au murit cu zile, câţiva români, ar merita un sfârşit, la fel de ingrat. Oricum, un AVC (accident vascular cerebral), era de dorit, să fi suferit, ca orice atentator la viaţa şi integritatea poporului roman !
Pentru noi, Madi şi Onu, blogul, înseamnă o triplă bucurie:
– Ideea temei şi abordarea ei;
– Lectura comentariilor şi răspunsurile la ele;
– Căutările pe marginea temelor posturilor publicate. Iar când căutările, punctează colateral, racila socio-politică vizată în post, entuziasmul este everestin.
Concret, la ultimul post, o singură căutare: “Cseke Attila închide morgile” 😀
Numele străinului, m-a liniştit că Madi a intuit bine, tema propusă şi linia de abordare, iar colaborarea noastră, s-a dovedit la fel de fructuoasă în conotaţii.
A început însă travaliul întrebărilor: ce a vrut să afle referentul, şi de ce, în legătură cu iniţiatorul legii aducătoare de moarte a românilor ? De ce a asociat funcţionarea morgilor consecinţelor funeste în serie, ale acţiunii pomenitului, şi probabil, în subsidiar, ale complicilor săi ?
Sugerează că efectul final al acţiunii este nu patul de spital, ci morga ?
Presupune că atentatorul s-o teme de adevărurile revelate de autopsii ?
S-o fi ruşinat la gândul că după numărul mic de început al morţilor, faţă de cel scontat, autopsierii nu vor avea de lucru, iar de aci, noi victime ale somajului FMI-ist ?
PS: Ezoterică întrebare. Din ce partid o face parte referentul/căutătorul ?
Într-o suburbie madrilenă rău famată, un individ şi-a ucis prietena, chipurile din gelozie. Tatăl acestuia, anunţat prin internet, sesizează din ţară, poliţia spaniolă, asupra crimei. Ucigaşul este arestat.
Vă veţi îngrozi de gestul tatălui, de a-şi fi denunţat odrasla criminală ? Nu! A făcut-o ca aceasta să nu-şi pună capăt zilelor, cum perfid l-a anunţat, monstrul. Şi aşa, spiritul criminal, se perpetuează, cu susţinerepărintească.
O zi după, tot în urma unei altercaţii, în ţară, un alt individ, îşi ucide soţia/prietena, şi ameninţă că se va sinucide, drept autopedeapsă.
Credeţi că a fost lăsat ? Nu! L-au implorat poliţiştii veniţi la locul crimei, să renunţe.
Au trimis şi un negociator, care cu mare fală, probabil l-a convins să nu-şi facă greşit dreptate singur.
Halal poliţie, halal educaţiecetăţenească, halal model de luptă împotriva delincvenţei ! Câţiva oameni mor, ca urmare a unor dispoziţii aberante de desfiinţare de spitale.
Dacă susţinătorul măsurii, nu ar fi fost român, aş fi spus că este un oligofren, de genul celui care a simulat iredentist, spânzurarea lui Avram Iancu. Dar nu, ca şi tatăl criminalului, ca şi negociatorul cu al doilea abominabil este tot român. Cine se va ocupa de salvarea lui ? Cine i-o fi mai marele ?
PS: Nu cred că , ”România, stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” se doreşte inconştient să nu mai existe, prin atitudini hazardate, pseudoresponsabile.
Pălăvrăgeala, flecăreala fără nici o noimă, finalitate, este trăsătura specifică a omului de nimic, a pomanagiului, sau mai preţios, a celui, care se dă în spectacol, doar din chemarea nimicului propriu.
Le întâlnim frecvent; în România, sunt la ele acasă. Şi ele, nu se rezumă la a te auzi vorbind neapărat, ci la a asculta tot soiul de bârfe, de mondenităţi, de atrocităţi sociale, chipurile, sub imperiul informării. Că este aşa, o dovedeşte audienţa, diverselor inutilităţi audio-video-mediatice care, pe bună dreptate, câtă viaţă, ascultându-le, ne irosesc ?
M-am decis la această rubrică, citind stupefiat, rezultatele unui sondaj, efectuat de IRES. Aţi auzit de IRES, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie ?
Se ocupă cu sondarea preocupării actuale, a românilor. Ultima sa realizare, o temă deosebit de subtilă, percepţia şi interesul generat de interesele mondene, din România: divorţurile unor femei, neînţelese în nevoile lor afective: păreri, verdicte, moralitate proletară, şi altele.
Nimic, despre ce ştim de creditele europene nerambursabile, de valorificarea acestora şi de multe altele, care ne-ar schimba paradigma comportamentală şi existenţa.
PS: Cu asemenea conaţionali, cum să nu fii la cheremul şi râsul oricărui penibil diletant politicianist? Cum să nu fugă de tine Prosperitatea, şi să nu-ţi atragi oprobriul civilizaţiei europene ?
Pfui, fugi din faţa mea CRIZĂ Educativă, că din cauza ta, pătimesc toţi! E drept, COMUNISMUL rămas în noi, e de vină. E scuza, pe care ne-o aruncăm oricând, fariseic, unii altora. Important e că pentru o clipă, ne-am dat isteţi, ne-am descurcat, am sărit hopul “deşteptăciunii”, la care râvnim.
PROSTĂNĂCIE
“I am Number One”,declara entuziast, finul Domnului Iliescu (Sursa: Weakileaks ) …ce fler, pe Naşul Ion !
Pe fază, ca atunci, când nu a dat curs, provocării iredentiştilor din Tg.Mures. Altfel, se alegea praful de Lucrarea Regelui Carol I, al României, iar ŢARA, avea soarta Iugoslaviei.
PS: Delictul de vanitate, nu are ce căuta într-un partid. E mai grav, decat corupţia, şi suferindul respectiv, ar trebui carantinizat. Este ca un virus, ce macină încet, dar necruţător, organismul contaminat.
AUTOFOFLAGELARE
Motto: ”Cu baioneta poţi orice, mai puţin un lucru: să te aşezi pe ea” – Talleyrand către Napoleon
Onu: Madi, tu crezi că Irinel Columbeanu e înclinat spre autoflagelare ?
– Nu, Onu, cred că este un om normal, da’ ce-ţi veni ?
– Păi.., s-a însurat cu fata aia, numai “piele şi oase”, ca nişte baionete, vorba luiTalleyrand. Mai mult, s-a dovedit şi superficială, că după ce s-a plimbat pe banii lui, prin toată lumea, vrea să-i ia şi copilul. Bine, cel puţin, că a fost discretă…, la depunerea cererii de divorţ.
Madi şi Onu Blog 