Arhive pe categorii: Pagini de jurnal Pamflet.

Așa se face de Anul Nou…

Ieri,aud un ciocănit energic în ușă. Deschid, fără să mai folosesc vizorul. Miezul zilei, îmi zic, trebuie să fie cineva serios. Când colo, omul de serviciu, cu gura până la urechi, și mieros greață, îmi urează Un An Nou Fericit. Adevărul, este că nu m-a prea încântat mutra lui alcoolică, în chip de binevoitor milog. Am zâmbit forțat, și l-am expediat prompt, cu un Ne vedem mai târziu. Asta, înseamnă, o bere, la alegerea lui, pentru că este băiat modest, și se respectă cu o bere de calitate. Pe mine, mă încântă prezența lui, pentru că îmi dă de reflectat asupra emigrației indiene din nu mai știu care timpuri. Oricum, rezistentă specie umană. Și receptivă muzical, de mai mare interesul.Și influentă.
Am întrerupt, pentru o clipă, că a venit lăptarul. Altă figură, amuzantă, dar neaoșă. Măcar el, crește vite, două-trei câte o avea, și cultivă pământul. Nu are preocupări artistice, dar nu-i lipsește discursul bine punctat, despre bani.
Este amuzant, să observi oamenii cunoscuți, prin prisma virtuților lor autentice.
Onu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal Pamflet.

Virtualul curaj de sine

Adică, de mulțumire iluzorie,de sine. Mie-mi pare destul de chinuitor, rațional privind lucrurile.
Pentru că, încercând să fiu sincer cu mine însumi, de multe ori, nu mă plac. Nu sunt mulțumit, de cum arăt, pentru că privesc prea mult, sculptura, și nu arăt nici Adonis, nici Hercules. Am încercat să-mi sculptez corpul, dar ca la mai toți nemulțumiții, am forțat, a pârâit ceva în abdomenul meu , am intrat în recuperare, și am renunțat, din prudența sugerată de alții, că nu am vocația de Adonis.
M-am retras discret, în sinele meu, știind că nu se vede realitatea, dacă o ajuți cu puțină pantomimă. Capul sus, pieptul umflat, burta retrasă, și gata, aerul atletic la care năzuiești. Dar nici lauda de sine, nu ajută prea mult, pentru că autocontrolul este un efort obositor, dacă nu ți l-a dăruit mama Natură. Așa că, mai bine haina, că ea sigur mă va transforma într-un Stallone. Și, dacă nu poți fi, măcar să pari, așa cum dacă taci, filozof rămâi.
Așa că, am ales tăcerea, ca să par și cu cap.
Până într-zi, când am auzit pe cineva întrebându-se dacă eu aș avea limbă. I-am arătat-o sfidător, și de atunci, merg ca un gură cască, pe stradă, să se vadă, că am și limbă.
Dar cum cu limba scoasă, păream a suferi de polipi nazali, am închis iar gura .
Așa, am înțeles, că nu poți fi, decât cum te-a lăsat natura, și că orice încercare de mistificare, nu te va ajuta.
Așa că, mai bine, ar fi un virtuos al conștiinței de sine.
Onu

2 comentarii

Din categoria Pagini de jurnal Pamflet.

Abătut

Este poate cel mai plin de of articol.
Și asta, nu din motive meteo, pentru că nu simt să am articulații, ceafă, frunte, ochi .
A, simt ceva pe față, și cred că am aflat. Oglinda îmi spune placid, să nu ies din casă,dacă nu mă rad.
– Privește-ți monstruozitatea de barbă, și dumirește-te.
Vrei să fii modern?
-Nu, răspund eu gândului!
Nu, pentru că nu pot minți lumea, cu iluziile mele. Nu mă pot prezenta lumii, fără respectul de sine și al ei, doar de dragul comodității de a arăta ca un sălbatic.
În junglă, sau în aristocrația străzii, ca un accident al civilizației, poate ar merge. Ar mai merge poate și în deșert, ca o protecție împotriva artileriei nisipurilor , declanșată de briza sahariană.
Și totuși, este ciudat, să nu-mi surâdă starea de excitare prin gâdilarea femeii, cu sărutul meu țepos. Ar fi ca un sadism, din parte-mi. Să fi crescut ca urzicile, numărul sadicilor inconștienți?
Brrrrrrrrrrrrrrrrr, ce idee nesocotită mi-a venit.
Dar dacă,cele scrise, ar avea efectul de suferință al sărutului unui mărăcinos? Deși, el ar fi dat cu toată afecțiunea?
Probabil, că modernitatea nerasă, impune și sacrificii!
Brrrrr!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal Pamflet.

Percepții

Nu știu cum la alții, dar pentru mine percepția este decisivă, indiferent sub ce formă s-ar exprima.
Este precum febra, care îi indică medicului, o neregulă în corp.
Seamănă cu o inundație de hormoni de fericire, pornind, fie și de la freamătul unui sărut.
Nu poți explica furtuna de fiori, care te învăluie, precum valurile înspumate, malul mării.
Cică, la bază, ar sta percepția neîmplinită, a dorinței creierului, de a trăi clipa respectivă. Probabil, starea, corespunde mult vehiculatei sintagme, de lipsă de discernământ.
Ei drăcie, iar nu pot să scriu. Pe stradă, în dreptul ferestrei mele, o jăvruță, dă târcoale pofticioase, unui ciobănesc, mare cât toate zilele.
Scena este delicioasă, văzând eforturile patetice ale jăvruței. Oare creierul meu, să funcționeze aidoma, celui al jăvruței?
Vaai, ce oribil arăt!
Nu voi mai face niciodată așa ceva!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal Pamflet.

Dorințe

Aș vrea să scriu ceva de rău, despre Dragnea și Premier , dar mi-e teamă, că mă vor lua la ghioage, cei închipuiți a face Opoziție. Dar, poate asta și fac!?
Însă sunt atât de subtili, încât înclin să mă îndoiesc, de capacitate mea intelectuală.
Încerc din răsputeri, diferite poziții, spre a le pricepe motivația.
Mă așez în scaun, și-n cap, încerc asane care până acum, nu-mi reușeau, dar zadarnic.
Nimic, nu se prinde de capul meu. Mă consolez la gândul , că poate nu mă ajută.
M-am decis, să iau probiotice, pentru a-mi stimula creierul abdominal.
Zadarnic, m-am ales cu niște dureri de burtă, de nu-mi mai trebuie să înțeleg nimic Așa că, mai bine, scriu inepțiile mele, care-mi par destul de pertinente.
Uite, că mi le-au binecuvântat și Preoții veniți cu să ne ierte de păcate.
Nu știu, oare pot să-i numesc Prea Sfințiile lor?
Sau regula Ierarhiei confesionale este tabu?
Parcă mai poți înțelege ceva?!
Mă las, trec la tv, dar nu înainte de a vă urma tuturor, un Decembrie fericit!
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal Pamflet.

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

Opinii, pentru cei care urmăresc politica , la televizor.
Drăcos tare, Liviu Dragnea!
Nu-mi mai pare rău,că ieri, m-am despărțit de o prietenă, care nu-l simpatizează. Și am făcut-o cu părere de rău, eu , considerând-o o fată cu discernământ.
Se vede treaba însă, că patima care ne schilodește sufletul, nu dă doi bani pe demnitatea atitudinilor noastre.
Oricum, Tăriceanu, a cărui personalitate nu o pot descifra, s-a dovedit un aliat, cel puțin, de nădejde. Nu l-a lăsat pe Dragnea singur, în fața Președintelui, care probabil aștepta, cu mare aplomb,momentul,pentru a-l umili pe PSD-ist, că nu și-a respectat promisiunea, de a nu mai da mâna cu EL.
Probabil, și Tăriceanu, la fel de demn, în promisiuni făcute sie-și.
Și iată-i alături, în Parcul Carol, depunând un buchet de flori, în comemorarea Sărbătorii Naționale.
Uluitor, în opinia mea, ce pot face două minți dibace.
Dar faptul este deja consumat,lecția aplicată.
Și un Memento,că lipsa de tact, poate fi, în plan inteligent,plesnită peste bot, meritat spus!
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
Onu

Un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal Pamflet.

De-a valma

Simt nevoia să scriu, să nu mă apuce pandaliile. De fapt, nici nu știu ce sunt alea PANDALII, dar așa i-am auzit pe unii, spunând, cu un aer superior, și mi-am spus că dă bine la impresia generală, poate la viitoarele alegeri, voi deveni și eu Liviu Dragnea, chiar dacă , asemenea lui, nu am nici o problemă cu TELDrum. Cred că i-am reprodus corect numele! Și totuși, nu înțeleg, de ce ne mâncăm între noi, ca niște javre, de la țară. Am copilărit la țară, lângă un cioban, cu dulăi impresionanți ca statură și bătaie, așa că am perfect clară, impresia de dulău românesc. Nu știam, că ei există și în politică, așa că astăzi, în loc să vorbesc despre rase speciale de câini, cum mi-ar fi plăcut, nu pot să nu constat, că și ei, câinii, au veleități politicianiste. Ghinion, vorba Înainte Stătătorului Republicii.
Ghinion, pentru că, la fel ca la jucătorii de ruletă, de la mine, din Intersecție, bila nu s-a oprit în locul câștigător. Oricum, în ciuda jucătorilor liberali, bila lui Dragnea, de la Alegeri, s-a oprit la majoritate, și tot l-a scos câștigător. Eu m-am foarte mirat, de acest rezultat, pentru că, am gânduri de fată mare, să fac ce vreau cu mine, nu ce vor alții.
Dar, vai, ce nesuferite sunt cerealele astea, chiar cu miez de nucă. Acum, nu mai am răbdare, dar diseară, le pun la înmuiat, în apă plată. Cică în apă, se trezesc enzimele la viață, și compoziția, devine mult mai digerabilă și benefică sănătății.
Pentru că, văzând prin ce încercări este împins Liviu Dragnea, mai bine simpatizant liberal, decât învingător!

Onu

Un comentariu

Din categoria Diverse ..., Pagini de jurnal Pamflet.