La postul CONEXIUNI, Stropidesuflet, a comentat în versuri, astfel:
” Nici nu ştii ce să mai crezi
Că binele tot nu-l vezi.
N-avem linişte, nici pace
Se pare că n-ai ce face!
Unii vin şi alţii pleacă,
Noi rămânem în băltoacă!
Cin-să vină, cin-să fie,
Că tot vine o Mărie
Doar cu altă pălărie!
Şi mereu aceeaşi sânt
Toţi o apă şi-un pământ!”
Mărturisesc, sunt răvăşit.
Nu am răspuns, peste adevărul ei.
După mai multă agitaţie, cu propriile-mi convingeri,
încerc următoarea mărturisire!
Stropidesuflet:
Citindu-te, sunt depăşit
Şi nu văd bine un sfârşit
Cine vine, cine pleacă
Când parcă toţi, îs o băltoacă.
Oare e unul, de soi,
În acest stupid război?
Că în gândirea mea naivă,
Curajul este în derivă.
Unu-şi zice Inteligent,
Dar se comportă efervescent
Altul, locvace-i băţos,
Dar précis, e ud mai jos.
Inteligentul, că ne apără,
De a UE tevatură.
Am crezut că e de soi,
Însă.., nu cumva-i un păsăroi,
Înfoiat ca de război!?
Madi şi Onu