Aseară, Aurora- Stropi de suflet, mi-a păşit pragul , şi a comentat la Pliantul. În rime, superb dăltuite, doar la ea obişnuite” Cam aşa:
“Politica grozav mă îngrozeşte
Şi spun ades: “Doamne fereşte”
De cei care cu multă frenezie
Privesc virtutea ca pe-o nerozie.
Şi duelează-n vorbe fără sens
Făcându-mă să râd de ei în vers!
Vecinului portocaliu să-i zici
Salut, dar pleacă de aici!
Iar ţie drag prieten azi îţi spun:
Să ai în viaţă ce-i mai bun!”
Gândul ei bun m-a tulburat,
Şi cred, prosteşte, am replicat:
- Aurora, vers zglobiu,
Târziu, în noapte, văd al tău mesaj
Şi nu ştiu, oare mi se pare
Că doresc să dau o fugă
Să te văd cum dormi senin,
Sub pledul înflorat de rime
Atât de minunat alese
Ca de nimica, să nu-mi pese?
Şi în păcat, să te învălui!
Indiferent, de mâine, peste zi,
Aspru, mă vei ciufuli.
Sfios, nu ţi-oi răspunde poate
Dar ştiu, că din tăcerea-mi tristă, vei simţi,
Ce minunat, mi-a fost păcatul.
Şi…, să mă îndemne, iar
Sper…, în gând, vei chicoti.
Dimineaţă, soţia, încântată, îmi spune:
În Spania, o demonstraţie cu pancarte populare, cu un mesaj, mai mult decât sugestiv:
”Merkel,”persona non grata”. Nu-mi vine să cred, dar o îmbrăţişez, repetând obsesiv:
”li se apropie sfârşitul!”
E drept, sunt încă sub impresia furtului globalizat de voturi, înfierat , aseară, cu mânie securistic- ceauşistă, de la Palatul Cotroceni.
Cum naiba, poţi gândi atât de josnic, despre poporul din care te tragi?
Madi şi Onu
Madi şi Onu Blog 