Ce stii tu, ce-i fericirea
Suflet avid de prădat?
Atât de hain.., că Ţara
Hoţeşte o vinzi la mezat
Crezându-te mare bărbat
Ce păcat, că dârzu-ţi carater,
De creier s-a îndepărtat
Să aplice răzbunarea
Împătimitului, de căinat
Şi, dacă jalnic, te-nşeală orbirea
Din sufletească suferinţă
Aminteşte-ţi, că odată
Românul, nemernic împilat,
De pacostea de ruşi, adusă
S-a revoltat în ’89
Salvându-se de umilinţă!
Madi şiOnu
Pingback: Adevărații voievozi („Înapoi” în viitor) – Poem manifest « Cosmin Stefanescu
Pot spune, ca am tresarit, vaznd pingul.
De fapt, un fior de Speranta! Doar Voievozii adevarati, ne pot scoate din mocirla in care ne afundam, fiind impinsi cu buna stiinta, presupun.
Madi si Onu