Sondaj: Influenţa blogurilor politice.
Am primit un chestionar, din partea unui student, în vederea alcătuirii unui studiu personal, privind influenţa/aportul blogurilor politice. I-am răspuns cu plăcere, acţiunea lui, părându-mi meritorie. Depinde de cosecvenţa sa, finalizarea gestului. După ce i-am spus că nu sunt un blogger politic, i-am explicat motivaţia personală, asupra componentei politice a posturilor mele. Şi anume, ea are la bază, dezideratul ”Salus populi suprema lex esto” (Salvarea Naţiei, trebuie să fie legea supremă).
Politica este anatomia şi fiziologia unui stat. Mă necăjeşte nondiscernământul politic al românului, pe care-l consider marele său hiatus. Mi-am spus că încercarea construirii unei noi paradigme socio- politice, în intenţia eliminării, acestei lacune ar fi modestul meu aport, la eliberarea Naţiei de complexul logoreic sinucigaş.
Al doilea deziderat al nuanţei politice a blogului, pleacă de la convigerea, că într-o existenţă nesperiată/ nemarcată materialmente, viaţa socio-ecomomic-politică ar fi cu totul alta; însuşi comportamentul cetăţenilor, s-ar emancipa! Manipularea politicianistă ar fi imposibilă. Este motivul, pentru care susţin ideatic, liberalismul pragmatic, ca o componentă politică vitală, în fiinţa unei Naţii! Gândindu-ne independent prosperitatea! Ideatic, în sensul, că nu sunt încadrat politic!
Pingback: INSECTAR «
Pingback: Comedie cu frișcă « Andi Bob
Ei, nu strică nimănui să chibiţeze şmechereşte pe marginea unui subiect politic! Românul ştie să facă haz de necaz 🙂
Weekend plăcut
Andi, simpatico,
Vrei să spui, că se complace în necaz, râzând ?
În loc să-şi ia soarta în propriile mâini ?
La fel si tie, weekend dorit !
În ceea ce mă priveşte, am luat hotărârea de la bun început să nu politizez textele. Scriu din când în când pamflete politice, la rubrica „Politichie de mărgăritar”, dar doresc să rămân în continuare cu un blog literar, mai ales că în aproape doi ani de blog am reuşit să atrag mulţi musafiri dragi… O seară bună!
Cristian,
Te vizitez si eu, cu incantare, dar nu te cuprinde mâhnirea, când vezi sau auzi ce este prin ţară ?
Te admir, sa ai taria fata de ceea ce eu consider nimicnicie romaneasca; eu nu reusesc;
iar mila si dispretul, ma imping la a fi un alt eu insumi !
Să inclin catre sarcasmul satirei, in forme destul de virulente !
Este de fapt un soi de refulare, a ceva ce impiedica frumosul din mine, sa se bucure de sine !
Noapte senina !
Romanul s-a nascut si continua sa fie poet!
Gina,
Şi tu, in felul tau, esti o poetesa a cuvantului, dar te prezinti, total diferit !
Parcă, ai un alt statut !
Şi nu mi se pare, la felul meu, de a citi oamenii, pe propria-le exprimare !
Dar şi seninătatea avatarului tău, spune destule !
Cu bine !
Pingback: Criogenie – Sânge balcanic (85) poem « Cosmin Stefanescu's Blog
Pingback: Ioan Usca – Ultimul Mitropolit – 36 « Caius
Multumesc frumos pentru compliment!
Daca te rog, imi explici ce fel de statut crezi ca am?
Gina,
In acceptia mea, statutul Rara avis !
Astazi sunt cea mai rasfatata!!!
Gina,
Este meritul esentei prenatale, daruita de parinti. Sa-i iubesti, si sa-i slavesti; ti-au daruit ce aveau mai bun! Si se vede, cu prisosinta! O noapte cu pace!
la noi politica = sa-mi fie mie bine
Deniss,
Tu esti o colectie de proverbe ad-hoc!
Multumesc pentru lapidaritate!
Toate bune!
As face si eu un sondaj:
» „Si ce va face sa credeti, ca ceea ce se spune ca este, chiar este, fara a avea nicio dovada in acest sens ?”
» „Cand cineva rational, va inceta sa se bazeze pe rationamente, ci pe fapte si evidente, pentru a lua o decizie rationala ?”
» „Daca pisica cu zurgalai, nu prinde soareci, de ce si-ar pune ea singura zurgalai ? De obicei, i se pun zurgalaii iar ei i se spune ca …ii sta bine cu ei !”
George,
1. Ipotetic, convingerea dorita ca romanul este o fiinta demna de incredere !
2. Pana la prima neconcordanta, ea fiind un fapt indubitabil !
3. Pisica, nu incearca irationalul/nefirescul; zurgalai, i-a pus tot omul, din stupiditatea mintii sale denaturate; cum ni s-au pus noua, anticomunismul si „sa traiti bine !”.
Doar ca pisica, nu pleaca dupa soareci, cand isi aude zurgalaii. E diferenta, care ne desparte, ca specie !