AGENTURILI…

N-am avut probleme cu Ceaușescu,  în afara faptului de a fi discutat aspecte controversate ale proiectelor mele.

Și asta, dacă  un patriot tipic de-al nostru, prin felul comunistoid, ușor accesibil înțelegerii lui Ceaușescu, nu mă punea în situața de a-mi  reaviza o lucrare în execuție.

Și unde credeți.., chiar la Comitetul Central, în prezența Tovarășului. Dar, de ce agenturili? Străine, desigur!  Era expresia lui preferată, pentru care sunt convins, trăia clipe de groază. Simțea probabil, pericolul perfid pentru țară, al acestei sintagme. Și cu toate păcatele lui comuniste, nu pot să mi –l închipui pe Ceaușescu, nepatriot.

Însuși Nicollo Mchiaveli, avea o prețure specială pentru patrioți, despre care spunea că merită tot sprijinul,  în conducerea Țării, pe care o iubesc.

Dar nu despre Ceaușescu, mi-am propus să scriu, ci despre faptul că de când a apărut formațiunea politică USR, retrăiesc sonoritățile accentului rusesc, din 1944.

Cu deosebirea că este un accent stricat, străin, de parcă vorba lui Ceaușescu, ne-ar fi  invadat agenturili străini.

Vor continua, oare, defrișarea pădurilor,  vânzarea de terenuri arabile și alte bogății, pe care le înstrăinăm într-o veritabilă sinucidere congenitală?

Onu