Să vorbeşti, de fericirea ce o trăieşti,
Uneori, e o erore.
Alteori, o întinare
Să nu vorbeşti, devine totul apăsare
Că fericirea e ciudată,
Deşi, în felul ei discretă,
În tandrul său specific,
Se doreşte exprimată.
Acum, cu astfel de gând,
Ce-mi rămâne de făcut
Inima, să-mi protejez?
Iar în traducerea sa de viaţă,
Inima este iubire!
Iubirea, temei de fericire !
Madi şi Onu
Madi şi Onu Blog 
Fericirea…
Dacă nu-i împărtășită
Nu e pe deplin trăită
Aș zice că-i …irosită.
Ea, oricum, e-mpărtăşită
Precum unda, într-un val
Ideea mea, era
Să nu fie fluturată,
Ca la circ, sau carnaval
Că azi, lumea e avidă
de monden şi de banal
Chit că astfel, ar distruge
Cel mai tandru simţ uman.
Madi şi Onu
Înțeleg îngrijorarea
Dar vine și consolarea
Mondenu-l disprețuiesc
Mi se pare chiar grotesc
Iar de circ sau carnaval
Nici nu poate fi vorba.
Ce e tandru omenesc
Îl tratez cu mult respect.
O zi minunată prieten virtual! 🙂
Mândru sunt de atributul”Prieten virtual”
Din partea unei doamne, cu chip „da vincian”
Dar nu lauda în sine, mă înalţă
Pe catargul respectului de sine, pe care îl incumbă
Ci, căldura, pur umană, care simt, că mă inundă
Delicateţea, afecţiunii virtuale, care mă cuprinde
Are zvon sprinţar de primăvară ce subtil, te surprinde.
Madi şi Onu