PARLAMENTUL DE PAIANTĂ

MOTTO:”Unde se deliberează despre salvarea patriei nu trebuie să existe nici o  consideraţie nici de just, nici de injust, nici de milă, nici de cruzime, nici de lăudabil, nici de ignobil,….” – Niccolo Machiavelli.

Mare suferinţă pe ziarul Gândul, din cauza primirii Sorinei Plăcintă, în PNL.

Am resimţit şi eu şocul nedumeririi puritanului confuz.

Dar, m-a descâlcit faptul, că nu trăiesc din venituri media, pentru care, să nu mai conteze determinismul istoric.

M-a ajutat amintirea caselor din paiantă ale copilăriei, în zonele inundabile ale Dunării, prin care tatăl meu ÎNVĂŢĂTORUL, a fost nevoit să peregrineze. O casă din paiantă este simplă, adaptată nevoii de a rezista asediului vremelnic, al inundaţiilor , din zonele de luncă.

Modeste şi ieftine, pe măsura posibilităţilor economice ale proprietarilor, aceste  căsuţe, în general de 2 camere pe un hol, constau dintr-un schelet lemnos de rezistenţă, (lemn pe care luncile inundabile, îl oferă generos), umplut la rândul său, cu o imitaţie de cărămizi,(chirpici), confecţionate dintr-un amestec de lut, paie şi balegă de bovine, frământat cu stăruinţă de producătorii lui.

După fiecare inundaţie, degradările chirpicilor, se refac, din aceleaşi materiale de construcţie, susdescrise.

Fără aceste reparaţii, locuinţele devin vulnerabile,oricare dăunător, având acces în fiecare clipă..

În urgenţa necesităţii reparării, orice balegă, chiar şi de pe drum, este preţioasă.

Ca în aserţiunea machiavelică, pentru salvarea patriei, din motto.

Concret, după victoria la Locale, USL va pierde un număr de parlamentari, fapt ce ar duce la redresarea votului Opoziţiei, care în neîndurarea sa, ar  obstrucţiona  iniţiativele legislative ale SPERANŢEI de revitalizare a Neamului nostru.

Este deci, imperios necesară completarea acestor goluri.

Principiile de moralitate, invocate în general şi în special, în cazul Sorinei Plăcintă, seamănă cu atitudinea adepţilor unor secte religioase, care în fanatismul, de a nu se profana chipurile, lucrarea Domnului, şi-i sortesc pe cei dragi…, pierzaniei, în loc să urmeze calea medicală.

De aceea, poate că paradigma asupra moralităţii, a acestor domni părelnici , şi a multora,  precum ei,  ar trebui schimbată, spre binele dacă nu al României, măcar al democraţiei!

Madi şi Onu

Ce faci, Opoziţie ?

În ziarul Gândul, de ieri, 4 iunie, citesc despre noi reduceri de personal şi în 2011, cică pentru a reveni la o schemă normală de personal.

Atunci, am trăit, până acum în anormalitate ? Cine stabileşte normalitatea ?  Nu din necesitate socio- economică, au fost create ?

Ce face Opoziţia ? Sau îi trage înainte, ca un papagal bine dresat de Băsescu, cu anticomunismul ? Cuvinte goale, ca unora pe gust, să le sune ? Poate-am putea trăi şi pe-o jumătate din teritoriul Patriei ? Dacă reuşim aşa de bine să ne dezbinam ? Şi să avem un PIB …ca-n Hong Kong ?

Presa, a 4-a putere în stat, cum i- a zis Napoleon, a descoperit rezerve financiare imediate, car ar degreva rezonabil finanţele ţaării, demontând cu cifre incontestabile, minciuna politicianistă clientelară şi temperând astfel, zelul guvernanţilor de împrumuturi care să fie tot clientelar prăduite …

De ce nu foloseşte Opoziţia, eforturile presei ? De ce-şi pierde timpul, anihilându-se  reciproc în ambitii penibile De ce nu-şi dă mâna cu presa ? Sau au ei capacitatea s-o facă singuri ? Nu cred !

Liberalii, se duelează cu stafia anticomunistă, cântându-i în strună lui Băsescu si alor lui, dar nu se ocupă de valorificarea fondurilor nerambursabile europene şi cu organizarea ştiinţifică a agriculturii, pe baza principiilor economiei de piaţă, făcută praf de aceeaşi obsesie anticomunistă. Ce strategie liberală, coordonează “creierul” acestui partid, pentru implementarea mentalităţii inţiativei private, să crească PIB ?

Dar ei în frunte cu acerba lor conducere anticomunistă, realizează, esenţa pragmatică a  acestui acronim ? Să nu mai crească locurile de muncă bugetare ? Să fie cât mai mulţi întreprinzători particulari ? PSD-ul, al cărui preşedinte are chiar o profesie liberală, de ce nu se orientează, către paradigma socialismului liberal ? De ce stau unii faţă de alţii, cu coada-n sus, ca nişte capre râioase ? De ce nu-şi unesc forţele intelectuale, dacă le-or fi având, să arate oricărui român, că există rezerve de economii financiare, fără sacrificarea resurselor umane ? Sec, în cifre  incontestabile, fără pălăvrăgeli politicianiste ?

PS: Am greşit, ca oricare admirator de frumos, când m-am lăsat înşelat de aşa zisele valori retorice, ale unui Antonescu sau Ponta. VACS !  

Subtilităţi sentimentale, cum plin de dispreţ îi cataloga Lenin pe palavragii răsăriţi peste noapte, în pseudoelita comunistă ! Valoarea marilor discursuri politice, a fost dată mereu, de pertinenţa pragmatic social-utilitară !