De 1 mai 2010

 Este 1 Mai, Sărbătoarea Primăverii, a oamenilor vii, care ştiu să se bucure  ponderat de viaţă: să mănânce, să bea, să iubească, şi să spere în minunea viului. Surorile mele, Geta şi Marcela, din Galaţi şi Bucureşti, mă felicită telefonic, şi depănăm amintiri comuniste, încet, cu teamă, să nu ne audă anticomuniştii, să nu creadă, că nostalgia anilor frumoşi de viaţă, petrecuţi, fără cârteli, fără să ştim chipurile ceva despre fericirea celor din Lumea Libera, ar reînvia Comunismul sau pe Ceauşescu.

Ne-am amintit de excursiile la munte şi la mare, cu trenuri special organizate, în acest scop: făceam ascensiuni pe munţi, plimbări îndelungi pe cheiul mării, la Constanţa; plimbări cu barca, sau cu vaporaşul, în Deltă; ne bucuram de aromele îmbietoare ale micilor şi ale peştelui la proţap, ca şi ale  frigăruilor suficient stropite cu bere şi vin, după puterea bilei fiecăruia.

Estrade special amenajate, pe care se desfăşurau, reprezentaţii artistice, muzică populară, fanfara militară, fără manele  ! ; ce fiori ne cuprindeau; necontaminaţi de cinismul ipocrit, al parveniţilor deveniţi eroi, pe cuceririle Eroilor revoluţionari, din cimitire. Zile frumoase, trăite demn, făcându-ne datoria de a ne câştiga onest existenţa, fără arivism, fără cinism.

Evocând impresii, netrăite poate în nota mea şi a celor mulţi,ca mine, voi irita “părelnicii”, insignifianţi care, pentru a-şi justifica existenţa, ar fi în stare de tot soiul de papagalisme opiniale să nu dea voie celor mai demni ca ei, să-şi desfăşoare existenţa onorabila. Ziua de azi, îmi aminteşte de un film impresionant, căruia, simbolic, îi voi spune: ”Şi totuşi, viaţa continuă !”. Este un film de război, care prezintă atrocităţile războiului: bombardamente, distrugeri, moarte la tot pasul, victime nevinovate, pretutindeni.

Totul, cenuşiu, trist, pare condamnat dispariţiei. O secvenţă însă, mirifică, i-aş spune, apare pe ecran: un lan de grâu, înspicat, îşi unduie, valurile spicelor grele de rodul vieţii. La marginea lanului, o pereche, el şi ea, ţinându- se de mână,  aleargă  fericiţi, de-a lungul acestuia , se opresc, se îmbrăţişează, şi sărutându-se, după o scurtă ezitare, intră în lanul care-i învăluie, martor, discret  şi decent, al zămislirii vieţii.

Iar secvenţa, ca într-un Imn de slăvire, adusă vieţii, se încheie, în cuvintele… “Şi totuşi, viaţa continuă !”

Anunțuri

27 comentarii

Din categoria De acasă ..., Politică

27 de răspunsuri la „De 1 mai 2010

  1. Pingback: Silavaracald » Laura, bucătarul internaţional!

  2. Pingback: ANUNȚ «

  3. Pingback: Comentarii la Facerea – 15 « Ioan Sorin Usca

  4. Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 27 « Ana Usca

  5. Pingback: Ioan Usca – Ultimul Mitropolit – 20 « Caius

  6. Timpurile s-au schimbat …
    Dar ceea ce este si mai grav, „noi”, ne-am schimbat… Avem amintiri de comparat si masuri pentru lucruri … Cu..”multi” ani in urma, cand totul era nou si inedit, „altele” ne captau atentia …
    Se numeau: iubiri, aventuri, vise … Restul, abia de le bagam in seama …

    • George,

      Comentariului tău, ezoteric, încerc un răspuns, într-o manieră similară:
      dacă te menţii în sistemul de referinţă al clipei, nu te schimbi; te afli ca într-un submarin, sau o navă cosmică, neinfluenţat de fugit irreparabile tempus !
      Şi este formidabil, să realizezi bucuria clipei.
      Iar în succesiunea miriadelor de clipe ale momentului (observi, tot ezoteric, încerc a-ţi răspunde!) rămâi tu însuţi, oniricul, lipsit de prejudecăţi şi alte înnourări ale vieţii !
      Mulţumesc, pentru onoarea vizitei !

  7. john from London

    Onu , buna dimineata , pai cred ca e viata ta si nu conteaza daca tu te-ai simtit liber atunci, eu iti respect opinia

    • John,
      Multumesc pentru vizita, dar simtirea, depinde de personalitate, si de perceptia prezentului. Discernamantul , nu-mi permite sa-l cred pe cel, care-si acuza consoarta, de infidelitate. Inclin sa-l cred un dereglat psiho-mental, pe baza frustrarii, pe care i-a produs-o impotenta/ incompetenta, in propria intimitate.Si-apoi, de ce biata femeie sa nu evadeze din cercul neispravniciei lui? Este de fapt, revolutia ei, catre obsesiile, imaginate, despre asa zisa Lume libera, a placerii! Cu bine, si m-ar încânta, să ne mai citim, să-mi povesteşti despre spiritul bunului simţ, anglo- saxon. Lectura mea preferata este Educatia prin sine însuşi, de John Stuart Blackie. Scrisa in spiritul anglo-saxon, cartea cauta sa dezvolte initiativa individuala, şi nu imitaţia sau obişnuinţa. Un individ capabil de iniţiativă, va fi întotdeauna, un element capabil pentru colectivitate, în orice organizare politico-economică!Aaspectele interesante, despre care ai relatat, nu s-or fi obţinut, rugându-se la lună! Incumba, presupun, niste obligaţii, ferme, din partea fiecăruia, indi ferent de părelnicia lui! Răspund târziu, că am fost invitat, într-o vizită.

  8. „Lasati zilei de maine grija zilei de maine, si aveti azi, grija zilei de azi…”
    Aceasta capsula a ..trairii exculsiv in prezent e… mentalul nostru! Trupul, asculta de legile trecutului si .. prezentului… Ar mai fii cateva.. „detalii, retusuri”: sa nu te atasezi (mai ales prin iubire..), sa iti fii tie insuti suficient (Cauta in interior, si nu in exterior) … Omul impersonal, nonatasat si atemporal… unit cu Sinele…
    Si totusi, o crucificare, tot nu te lasa indiferent… (Elohim, lama sabactami?) (Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?) Deh …nu e nimic perfect in acest Univers ! (Al-II-lea Principiu al termodinamicii spune ca nu exista randament de 100% al unei transformari …!)
    Dar..merita sa tinzi spre ea… Ehh, mai vorbim si noi… Ce altceva ? 🙂

  9. Pingback: Regina arkudă şi amuletele puterii « Ioan Usca

  10. Pingback: Regina arkudă şi amuletele puterii « Ioan Usca

  11. Pingback: Comentarii la Facerea – 16 « Ioan Sorin Usca

  12. Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 28 « Ana Usca

  13. Pingback: Ioan Usca – Ultimul Mitropolit – 21 « Caius

  14. Cred ca doar clipa ne apartine.

  15. Pingback: De ce primeste varul lui Videanu 5500 de euro leafa de la stat « Hai ca se poate!

  16. Pingback: Îngerul Laur « Andi Bob

  17. Pingback: Meditația de luni « Gabriela Savitsky

  18. Pingback: Încă « Nataşa

  19. Pingback: Dreptul la supravietuire « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte

  20. Cand sunt sincere, scuzele se primesc.

  21. Pingback: Eroului necunoscut – Sange balcanic (75) poem « Cosmin Stefanescu's Blog

  22. Pingback: Link-uri interesante ! « Lamaieacra's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s