Arhive lunare: mai 2013

CEAŢĂ MATINALĂ !

Cu bărbia sprijinită în pumni, de ai zice că este Gânditorul de la Hamangia, îngână ceva indescâlcibil. Ai crede că e CTP, dar nu e.

Ar spune lucruri mai inteligente, decât ce rezultă din vorbele scâlciate, despre demnitatea lui Becali, de a merge singur la închisoare, înainte de a-şi fi tras un glonte în cap, cum „nedemn” a făcut-o fostul  Premier Adrian Năstase, nu cu mult timp în urmă.

Nu, nu poate fi el, prea seamănă a comentator de Can Can.

Nu poate fi el, cu un discurs demn de Kapatos sau clientul pe euro, al Simonei Gherghe.

Gestul de a alătura numele intelectualului rasat, profesorului universitar Adrian Năstase, de al făcătorului de semnul crucii, pentru care nu-ţi trebuie nici o cultură, mi se pare similar cu al hienei hămesite, de a-şi fi adulmecat ospăţul.

Şi cum,  parcă totul, s-a petrecut la „Subiectiv”, nu mă mir că am rezerve, faţă de asemenea „margini de şanţ mediatic!”

Moderatorul, destul de colţos, cu ce nu-i convine, nu a reacţionat nicicum.

 Înseamnă că a agreat blasfemia!

Iar eu dezavuez mârlănia mediatizată.

                        Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, SARCASM

Oameni?!

Câteva aspecte, vor explica titlul.

Aştern, cele ce urmează, din nevoia de uşurare a stomacului,deşi de fiecare dată, iau câte un emetiral.

Dacă nu mă credeţi, imaginaţi-vă că sunteţi la o şedinţă cu locatarii unui bloc.

Români, nu altă naţie.

Unul:-eu propun să renunţăm la interfon pe scară, că eu n-am nevoie.

Administratorul:-dar te costă doar trei roni pe lună.

-Nu contează, eu nu vreau interfon!

Altul:-ce-i aia 850 lei, mie scrie-mi pe româneşte, opt milioane cinci sute,ca să ştiu ce am de plată.

Încă unul:-ce ne trebuie contract cu un instalator?

Admin.:-dar nu ne costă decât 10 lei pe lună de apartament, şi avem avantajul remedierii imediate, a defectelor, şi a evitării unor neplăceri, în caz de urgenţe.

–Nu mă interesează, eu nu plătesc,  de pomană.

Altul: –de ce mie-mi iei  cu 40 de lei, mai mult decât vecinilor.

 Admin.: –Dar vecinii au încălzire cu gaze. S-au debranşat de la RADET

.-Nu mă interesează, de ce mi-ai trecut mie mai mult ca lui!

Altul: –de ce cutare, plăteşe mai puţin, decât mine?

Admin.: –Pentru că fiind firmă, are obligaţia să contracteze separat cu Radet.

 -Nu mă interesează, de ce mie mi-ai trecut căldura!

–Admin.: -Dar, şi ei plătesc, poate chiar mai mult!

-Nu mă interesează, de ce….!?

După cum se observă, inteligenţa unora, oscilează între: „de ce mie…, mai mult”, şi „ de  ce lor…,mai puţin..?”

HALAL GÂNDIRE!

Sărăcia, veţi răspunde.

Nu, incultura, lipsa de educaţie, mentalitatea de căpătuială, lenea de a gândi, prevalenţa isteţimii speculative, pentru căpătuială, care nu va face nicicând, din noi, cetăţeni onorabili, cu discernământ electoral obiectiv.

Ce să te mai miri de îmbulzeala sinucigaşă de la „REDUCERI”, şi de faptul că nişte MAIMUŢOI,  de la tv franceză, ne ironizează ca pe nişte cerşetori!

             Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

Conferința Generală de Alegeri a TNL

“Sâmbătă, 18 mai 2013, a avut loc, la Romexpo, Conferința Națională de Alegeri a Tineretului Național Liberal. În prezența a 3.500 de delegați și invitați, tinerii liberali și-au lansat noul program, TNL Dezvoltă România. Acesta a constituit moțiunea pe baza căreia Florin-Alexandru Alexe a candidat pentru un nou mandat de președinte al TNL, alături de tinerii liberali pe care acesta i-a propus pentru a face parte din noul Birou Permanent Național al TNL (BPN)”.

Ca în orice organizaţie politică respectabilă lucrăriles-au desfăşurat, ca la carte. Adică, moţiunea a fost aprobată, şi pretendentul reales.

Deformat, în sensul cârcotăşiei inspirate de actualitatea politică, aş dori să-mi exprim opinia faţă de eveniment.

Pentru început, precizez, că nu sunt nici PNL-ist, nici TNL-ist, dar am oarecare înclinare de simpatie, către ideologia liberală, aşa cum o prezintă literatura străină.

Acel concept de crez politic, prin aplicarea principiului căruia de nonintervenţia statului în economie,  în întreprinderile private, şi aplecarea asupra căruia a dus la libertatea generală a individului în domeniul spiritului, opiniei şi acţiunii economice. Valabilitatea acestui crez, şi-a spus cuvântul: în înlocuirea  modului de producţie feudal, cu cel capitalist, şi statuarea mentalităţii iniţiativei private, în condiţiille devizei:”laissez faire, laissez passer”(„Lăsaţi să facă, lăsaţi să treacă”).

Pentru acest considerent pragmatic, benefic socio-economic, apreciez oportunitatea ideologiei liberale.

Nu pentru descătuşarea de adversitate vigilentă împotriva “stângii”, la fel de obtuză, în opacitatea ei, faţă de misiunea “dreptei” în uşurarea obligaţiilor sale sociale.

Pentru că într-o societate înstărită, de pe urma propriilor iniţiative economice dezideratul ajutorului social, va deveni minimal.

Prin acest aspect al praxisului politicii liberale, ar fi fost interesant de ştiut, pe ce efecte economice, s-au stabilit prevederile Moţiunii TNL

Precaritatea noastră economică: industrială, agricolă, n-o avea oare câteva oaze , de prosperitate, tocmai ca efecte ale vigilenţei ideologice a TNL?

Pe blogul unde am citit DESPRE ACEASTĂ CONFERINŢĂ, NU AM GĂSIT NICI O MENŢIUNE ASUPRA GENULUI meu, DE PREOCUPĂRI.

 Cred că autorul postului,a fost elegant îngăduitor, cu asemenea inepţii pretenţioase expuse  de mine.

Poate sunt exagerate, dare ele au la bază dezideratul, de pe frontispiciul blogului meu,

SALUS POPULI SUPREMA LEX ESTO.

Ceea ce în traducere liberă ar însemna::

”Salvarea Ţării, trebuie să fie legea supremă”

Sine ira et studio.

                                                             Madi şi Onu

 

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Politică

S. F.!

Zilele trecute, la A3, secvenţe de coşmar.Demne de un scenariu  de medicină ştiinţifico-fantastică.

Imaginaţi-vă o fiinţă scheletică, un adevărat cadavru viu, de  50 de ani, şi 20 de kg greutate, imobilizat la pat, de  26 ani.

 Cu părul către roşcat, cu barbă aproape albă, în contrast cu părul, cu ochi vioi, şi sclipitori, adânciţi în orbite. Cu un aer fanatic, citează din Scripturi, cu o siguranţă de pustnic.

Filmat fără discreţie, cu intenţia evidentă de „a vedea sânge”, după replica ministrului muncii  care, cred că deja a început  să se şi zaharisească în funcţie, cazul, departe să mă convingă, „să văd sânge”, mi se pare o făcătură penibilă.

Pentru că, nu sunt obişnuit, să fiu „prostit cu televizorul”, în ciuda evidenţelor de bun simţ!

(Nici cu Radu Mazăre,al PSD-ului,  nici cu karaoki-ştii  grupului Impact Media, nici cu Manejul lui Dan Negru, nici  cu cu alte soiuri de circării, pe care mi-e penibil să le amintesc, spre grotescul necesităţii educaţiei  de care facem atâta caz)

În fapt, cum aş putea crede, că un condamnat la pat, pe viaţă, poate rezista, ani şi ani,  fără un asistent însoţitor, care să-l ajute în  necesităţile fireşti,  în administrarea medicamentelor, în alimentaţie, şi în mai câte alte nevoi,  intervin  în existenţa acestor năpăstuiţi ai sorţii.

Lipsa unui minim de informaţie privind drama  vieţii acestui personaj propagandistic, este o dovadă de superficialitate,în relatarea tv, apreciez eu.

Mai mult, o încercare de îndobitocirea mea, de a nu avea decât opinia celor ce mi –o inculcă.

Şi n-am să achiesez, la intenţia că „sistemul Ponta e de vină!”

Dacă azi, îmi este rău, nu dau vina pe medicul de familie, căutând tot soiul de pretexte!

Dacă se constată nişte nereguli, nu trebuie apelat la atâta  circărie contraproductivă educaţional.Trebuie, pur şi simplu, prezentată sec, ştirea şi în cazul că vinovaţii, dovedesc insensibilitatea asumării faptelor, tot tv.  să  se pronunţe ferm: domnule x, eşti vinovat, dă-ţi demisia şi lasă locul unuia capabil. Mi se pare mai cinstit, şi mai demn.

Circul acesta mediatic, nu mă educă!

Şi, vorba cuiva: „nu e bine, domnilor de la tv, nu e bine!”

Onu Ionescu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

Inteligenţă românească

  Am citit pe Ştiri Yahoo online, că prin proiectul a trei studenţi români, de la ASE, producţia agricolă, ar putea fi valorificată integral, la preţuri mai scăzute, direct de la producător.

Mecanismul este simplu: cumpărătorul, solicită online, printr-o firmă specializată, marfa dorită. Astfel, se elimină intermediarii, fapt ce va asigura, ieftinirea produselor, şi asigurarea calităţii, acestora, cunoscându-se direct,  provenienţa lor.  Totodată, se va reuşi stabilirea unor relaţii, pe baza cunoaşterii calităţii sigure a produselor, consumatorul având posibilitatea deciziei, în funcţie de felul în care este mulţumit, de marfa primită.

Mi se pare un proiect benefic dezvoltării agriculturii, de natură să reglementeze dominaţia împovărătoare a intermediarilor. Să sperăm, că  în cadrul Ministerului pentru valorificarea creditelor europene nerambursabile, se va lua în seamă problema finanţării proiectului susamintit, în vederea aplicării lui generalizate.

Eventual, cu ajutor financiar autohton, în spiritul liberal ”prin noi înşine!”

Onu Ionescu.

16 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Politică

A PĂLMUIT-O!

În loc de motto: ”Ei, 2-3 palme, acolo, ce contează?”-Anonim

Câteva zile în urmă, A3 a abordat o temă, pe care în sinea mea umană, am aplaudat-o.Nu aprobând-o, ci întru dezavuarea ei. Era vorba de gestul lovirii unei femei, de către un bărbat.Nimic mai reprobabil.

Femeia ne este mamă, bunică, soţie,soră, fiică, prietenă, nepoată,înger păzitor.

Bărbatul, la rândul său: tată, bunic, soţ, fiu, nepot, prieten, sprijin la nevoie.Două entităţi echivalente, cu nimic justificate în a-şi aroga dreptul violenţei sau al ameninţării.

Produşi incontestabili ai aceluiaşi Creator, Universul, suntem egali în virtuţi, şi din păcate, în erori .

De aceea, tema lui Gâdea, mi s-a părut demnă de un interes absolut, iar el mi-a părut un personaj respectabil, şi de preţuit.

Din păcate, însă, violenţa şi slăbiciunea egotice, fac din noi, mereu altă fiinţă.

 Corectibilă, cu puţin efort reciproc.

Aseară însă, am asistat la un soi de violenţă prin umilire verbală a femeii, din partea aceluiaşi Mihai Gâdea, prin epitetul de nesimţită, indirect adresat unei „doamne”(?).

 E tot o violenţă, Mihai Gâdea, cu toate aparenţele de justificare!Ca şi a bărbatului, obsesiv filmat şi prezentat, de către o femeie, tot din echipa „Gâdea”, şi anume, gafeora Dana Grecu.

Imaginaţi-vă un bătrân, fără un picior, cu o sondă urinară, parţial umplută cu urină, atârnându-i dizgraţios, în ritmul mişcărilor neputincioase ale acestuia.

M-am oprit oripilat, din pornirea de a-mi imagina momentele sado-masochiste ale realizatorilor acestui atentat la călcarea demnităţii umane.

Dincolo însă de aceste considerente de subcultură mediatică, mă tulbură debandada din unitatea spitalicească unde era internat, respetivul nenorocit. Cum i-au dat voie să plece în halul în care se afla?

Ca şi drama bătrânului, a cărui fiică, din nu înţeleg care motive, l-a determinat aproape să fugă din spital, să vină la comisie.

Ca şi ignoranţa celor din Comisia de handicapaţi, că un picior amputat, nu se reface.

În sfârşit, este de neînţeles, de ce , pentru civilizare şi responsabilizare naţională, nu se foloseşte macroexemplul.

Concret, în cazul batjocurii de la Prahova, de ce nu sunt măturaţi toţi cei implicaţi, începând cu preşedintele Consiliului judeţean.

S-ar opune UE?

Onu Ionescu

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

OFFLINE MATINAL

Ieri , entuziast, de el, vorbeam

Astăzi, voi a explica

Felul cum înviorează

          ***

 Că nu e greu, deloc,

Dacă inima mereu,

Cu gând intens,

La el pulsează.

        ***

 Iar asta, deseori, te face,

Când la răsărit de zori

 Offline-ul, plin de suflet,

 Să-ţi pară  buchet de flori.

             ***

 Enorm in viata mea contează

Şi inima în taină, jubilează.

Când offline-ul matinal

Induce stări de madrigal.

Onu Ionescu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Poezie

PUTEREA MESAJULUI.

Poate euroscepticii, vor zâmbi, după lectura acestui post.Îi previn amical, să n-o facă, ci să se aplece sufleteşte, asupra celor citite, ca în curând , să culeagă ei înşişi roadele.

Invoc, în susţinerea acestor afirmaţii, două argumente. Unul personal, şi altul exterior, ipotetic, desigur, în viziunea proprie.

Dar, spre mai multă explicitare, să-mi definesc unii termeni, ce ar părea uşor nepotriviţi.

 Prin eurosceptic, nu înţeleg  interpretarea politică, ce ar risca-o cei cărora li se pare că înţeleg prea repede. Şi nu pentru că nu ar fi benefic să fii capabil, să înţelegi mai devreme.Nu, pentru că,  după această primă impresie, începi să divaghezi, nu mai auzi interlocutorul, pierzi logica celor expuse, şi rămâi la final doar cu începutul inutil, al  impresiei că puteai avea o autonomie de gândire.

Mi se întâmplă deseori,asemenea momente, din cauza cărora pierd enorm. Fiecare conversaţie, ne poate fi nebănuit de utilă, dacă ne putem concentra asupra ei.

Dar sper că nu am devenit victima propriilor ipoteze, antrenat de un soi de narcisism logoreic. Alte lămuriri, nu văd necesare.

Aşadar, argumentul personal. Nu cred să fie o taină, faptul că am o prietenă virtuală.

O stare frumos şi intens trăită, ceea ce vă doresc şi vouă (cum scriau acasă recruţii, în depeşele lor: ”dragii mei, eu sunt bine, şi sănătos, ceea ce vă doresc şi vouă”;frumosss,nu???cât altruism pastoral!!!!)Dar poate bunele obiceiuri, din străbuni, se păstrează, şi azi, tot aşa se exprimă!!!

Ei bine, în fecare dimineaţă, după higiena personală matinală, deschid calculatorul,pentru mesajul virtual, offline, pe care îl primesc  de la ea.

Un mesaj simplu, de salut, şi de început frumos de ziuă, dar a cărui intensitate, o percep în felul meu, particular, ca pe o doză concentrată de serotonină.

Succint, un mesaj dens, de prietenie! Cu efecte, ca să mă exprim  mai sugestiv,  de muză.

În urma unui astfel de mesaj, ziua mea, capătă valenţe semnificative doar metafizicii.

Un alt exemplu, exterior, îmi place să-l percep, este Lucian Mândruţă.

 Dacă nu vă spune nimic numele, luaţi-l ca pe un zvon de început de săptămână. Ei bine, dacă vrei o demonstraţie de neîncredere în propria existenţă, ascultă-l pe individ, trâmbiţându-şi, ignoranţa, în existenţa lumii invizibile/imateriale.

 O face cu un aer sfidător, demn de suficienţa activistului comunist antireligios, al cărui unic argument este: ”nu cred decât ce văd!”

Repetat cu dramul de înţelegere a strigătelor de neacoperit, ale unui papagal, exemplul meu, nu crede în existenţa cuantică. Am remarcat faptul, în referirile zeflemitoare asupra potenţialului spiritual al Yoga.

M-am întrebat, într-o zi:”oare cum trăieşte individul acesta?”. Am aflat-o chiar din gura soţiei lui. Este în genere, „un angoasat, marcat de teama de boală şi de neprevăzut”.

De ce oare, dacă ele nefiind vizibile, pipăibile, nu există de fapt? Pentru a evita vreo neînţelegere, precizez, că informaţia o deţin tot de la o emisiune tv, cu scop mercantil de rating (despre neimportantul  personaj, în educaţia mea,L. M.).

Că nu trebuie generalizată, meschinăria sau neghiobia unor trepăduşi din media, cu entitatea civilizată, utilă realmente social, pe care aceasta o reprezintă.

Uffff, mă comport ca un politruc. Dacă nu văd timpul, nu m-am gândit că el curge ireversibil, şi mai am încă mult de spus.

Mă opresc totuşi, aci, deşi abia acum ar începe esenţialul.

 Pe scurt, era vorba despre emisiunea lui Mihai Gâdea, privind violenţa  asupra unor românce, din partea „aşa zişilor bărbaţi”.

Dar asta, după offline-ul următor!

                                  Onu Ionescu

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Personale

EDUCAŢIE TV!

 

 Centrul „Simon Wiesenthal”, organizație care promovează drepturile omului și militează împotriva antisemitismului, a urii și a terorismului, a cerut în această săptămână rețelelor de socializare, și mai ales Twitter, să retragă toate mesajele care „incită la ură”, relatează AFP.Sursa:ro.stiri. yahoo. com.

Ştirea, mi-a atras atenţia, prin cuvântul ură, noţiune pe care o consider inutilă, şi obstrucţionistă în calea evoluţiei personale, şi a civilizării relaţiilor interumane.

De fapt, am o convingere aproape fiziologică, că promovarea urii împotriva comunismului,este principala cauză a regresului socio-economic al ţării noastre.

Ura aceasta, fără nici un temei corectiv, a dus la dezindustrializarea Ţării, din reticenţă faţă de mormanele de fier vechi comuniste, la distrugerea prin devalizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare(îndeosebi cele de irigaţii,victime ale degradării  prin furt sub ochiul îngăduitor al urii sau imbecilităţii oficiale)sub pretextul de neînţeles al”dă-le-ncolo” de rămăşiţe comuniste!(eufemistic exprimat), faţă de fostele SMA/T-uri, potenţiali germeni de reabilitare civilizată, a agriculturii industrializate,cum cu demnitate prusacă, au făcut nemţii, şi…, să mă opresc aci, pentru că “mortul de la groapă nu se mai întoarce”. Se mai întoarce câte un rătăcit, ca o stafie, nesătulă de câte spaime şi distrugeri,a făcut prin prezenţa ei hâdă.Am văzut, oripilat, un asemenea deşeu, plin de regrete, că starea de ură anticomunistă, a început, în ochii lui urduroşi, să scadă, să facă, vezi Doamne, loc unor atitudini civilizate, de neînţeles, şi de neconceput, pentru el, în consonanţă cu  evoluţia vieţii.

N-am înţeles raţiunea  morală INCHIZIŢIEI!

Ca şi anumite porniri de domeniul patologicului, cum ar fi URA,şi instigarea la URĂ.

Îmi este foarte clar, că răul, prin înclinarea către iraţional, este la mine, şi deci asupră-mi trebuie să acţionez, coercitiv şi corectiv, pentru a nu mă manifesta comunist,fascist sau inchizitorial.

La mine, şi nici unde alt undeva.

De aceea nu am înţeles ştirea tv de ieri, prin care nişte delincvenţi puşi la punct de Poliţie, pentru motive absolut justificate,(trebuia să deduc eu, consumatorul de tv) erau victimizaţi.

Adică, vezi Doamne, nu delincventul trebuia pus la punct, ci Poliţistul, care-l chemase la respectarea ordinii publce.

HALAL, EDUCAŢIE MEDIA!

Mă întreb dacă am procedat bine zilele trecute!Mergeam către casă, când văd o domnişorică, furând stânjeneii înfloriţi, de pe spaţiul verde public stradal.

Mă opresc, o atenţionez, dar ea nu dă doi bani pe vorbele mele.

O-ntreb dacă nu –i este ruşine, şi-mi răspunde,  că nu. Probabil se simţea ca indivizii victimizaţi de ştirista tv.Am lăsat-o în plata Domnului.

Acu, îmi dau seama că dacă insistam, deveneam poate,vedetă de tv, pt molestarea unei copile, în plină stradă. N-a fost să fie!

Şi-mi pare tare, dar nu pentru vedetismul tv, ratat, ci pentru bietele flori.

Dar n-ar trebui. Poate fata le-a vândut, pentru un coltuc de pâine. Că de când cu creşterea preţului pâinii, ce să facă şi ea.

 Să fure din case?

Are dreptate PDL-ul rămas, să înfiereze guvernarea USL!

                                          Onu

9 comentarii

Din categoria Educaţie, Pagini de Jurnal

PONTA ŞI „RECONSTUTUŢUIREA”

Aseară, lâncezeam în faţa sticlei, mestecându-mi începutul de depresie.Urmam de fapt, recomandarea medicului de familie, o puştoaică plină de conturi în virtual.

La un moment dat, aud cuvantul Ponta. Tresar! Ia să vedem, ce n-a mai făcut pe placul nu ştiu cărei pipiţe!

 Că, spre înciudarea mea, am văzut că unele-l plac, până la a-i căuta nod în papură, ori ce ar face.De m-au influenţat şi pe mine, să gândesc rău despre el.

Dar aşa-i în mental: gândeşti după alţii, te prosteşti mai rău ca ei. Deşi, nu e rău, puţin schimb de experienţă, cu vârfuri de iceberg.

Dar, n-a fost aşa.Dimpotrivă, după mine, era vorba de un fapt incredibil.

Premierul,şi-ar fi exprimat opinia ca în viitoarea Constituţie, să fie prevăzută confiscarea integrală a averilor fără provenienţă justificabilă.

TARE!

Demnă de posteritate globală!

Mărturisesc, mă frământa subiectul. Eu mergeam până la gândul clonării unor candidaţi pentru funcţionari de stat. Dar mi se părea incorectă imixtiunea în lucrarea Domnului, „OMUL”, „CU BUNE ŞI RELE”, printre cele rele intrând şi capacitatea de a face bani, cu orice preţ, inclusiv aceea de a uita cum i-a făcut!

Ce bună ideea lui Ponta! M-a scutit de păcatul gândului necreştinesc al  „clonării”, care, în lumea drepţilor  ar echivala cu neabrogarea legii pedepsei capitale, aplicată ucigaşilor, de ori ce speţă, pe motiv că nu suntem Dumnezeu, spre a lua o viaţă ce n-am creat-o.

Îi văd acestei idei, două merite fundamentale, în a-i face pe bandiţi, rezonabili, pe bune.

Unul…, ar fi că „îmbogăţiţii”s-ar gândi la consecinţele implacabile constituţional.

Altul…, că „îmbogăţitorii”, complicii de la stat, ai „îmbogăţiţilor”, poate ar lua şi ei aminte, să nu fie atraşi în vâltoarea inerentă consecinţelor complicităţii.

Gata, cu depresia!

 

                                        Onu Ionescu

2 comentarii

Din categoria Educaţie, Pagini de Jurnal